Fă și tu ceva!

Totuși, înainte de a da câteva idei despre ce este folositor, poate ar trebui să înțelegem ce nu este folositor. Aș începe spunând că primul lucru de care ar trebui să ne ferim e să raționăm suferința. Foarte ușor ne putem transforma în prietenii lui Iov, oameni cu pretenția de înțelepciune care filosofează pe marginea tragediei altora. Vi-l imaginați pe samariteanul milostiv făcând o analiză rece a motivelor pentru care omul zăcea lat pe marginea drumului? Rațiunea milei nu stă în explicațiile seci, ci în tragedia omului.

Aș mai spune că un al doilea lucru pe care nu trebuie să îl facem este să judecăm. Mai ales când judecata presupune a lua oamenii la grămadă. Credem cumva că România e mai puțin vrednică de astfel de scenarii, o țară în topul celor mai corupte din Europa, cu una dintre cele mai mari cifre de avorturi de pe continent, printre principalele surse de trafic de carne vie? Să fim serioși! Cum spunea Hristos când ucenicii îl întrebau de tragedia unora suspectați de păcat: Credeți că aceștia au fost mai păcătoși decât alții?

Ar mai fi un al treilea lucru nefolositor în toată această situație. Să rămâi neutru, sau și mai rău, indiferent. La modul foarte sincer, mi se pare cea mai periculoasă poziție. Un lucru pe care Hristos nu ni-l permite este să fim indiferenți și neutri față de tragedia de lângă noi. Este chiar unul dintre criteriile prin care El judecă între oameni. Vă invit să citim Matei 25:31-46 și să ne punem întrebările acestea: Cine sunt oile și caprele? Ce anume face diferența între ele? Ce ne spune textul despre cei pasivi la suferința altora?

Așadar, fă și tu ceva! Ceva folositor. Ce poți să faci? Dacă îți pui această întrebare, aș vrea să îți ofer trei răspunsuri. Primul. Roagă-te! Nu trebuie să subestimăm niciodată puterea rugăciunii fierbinți. Sunt lucruri pe care putem să le facem noi, mă voi referi la ele imediat, dar sunt altele care sunt peste puterile noastre. Roagă-te pentru pace, și roagă-te pentru cei în suferință, căci, după cum zice cineva, „rugăciunea de mijlocire înseamnă a-ți iubi aproapele pe genunchi”. Rugăciunea te așează lângă cel asuprit.

Al doilea lucru folositor pe care îl poți face este să dăruiești. Statisticile diferă, dar în mare se estimează că undeva la peste 50.000 dintre refugiați care ne-au trecut granița au rămas pe teritoriul României. Din discuțiile mele cu unii implicați în mod direct, se mai așteaptă încă mulți alții. Toți aceștia vin cu unele nevoi care trebuie acoperite. Să ne aducem aminte că lucrarea milei presupune dărnicie. Samariteanul din poveste este milostiv și în virtutea faptului că a cheltuit  spre binele celui care a căzut între tâlhari.

Un al treilea lucru folositor este să te implici. Îmi place ce îmi spunea un păstor odată: Alex, uneori Dumnezeu ne trimite să facem lucrurile pentru care ne rugăm. Am un prieten care a mers la graniță și transportă refugiați spre destinațiile unde au nevoie să ajungă. Un altul și-a asumat cazarea a mai multor persoane, un altul care s-a oferit să le gătească, alții care se oferă voluntari pentru diferite nevoi. Lucrarea milei pornește dintr-o inimă dispusă pentru slujire. Dumnezeu onorează această dispoziție a inimii.

Fă și tu ceva! Ceva folositor. Nu uita că mila față de cel aflat în tragedie este o datorie a ta, pentru că este un drept al acestuia. Un drept girat de Dumnezeu. „Cel ce suferă are drept la mila prietenului, chiar dacă părăsește frica de cel Atotputernic” (Iov 6:14).