Cum să te rogi atunci când te simți deprimat (I)

Cum putem face ca rugăciunea să fie mai ușoară și mai încurajatoare pentru noi în astfel de perioade întunecate și tulburătoare? Iată cinci cuvinte pe care le spun oamenilor pentru a-i ajuta cu modul de a se ruga atunci când sunt anxioși sau deprimați:

Scurt: Mai bine un minut de rugăciune reală, concentrată, decât cincisprezece minute de rugăciune distrasă, rătăcită.

Frecvent: Încearcă să rostești aceste rugăciuni scurte pe parcursul zilei pentru a te menține în contact cu Dumnezeu. Poți seta un cronometru din oră în oră pe telefon.

Simplu: Roagă-te ca un copil rănit la un tată iubitor. Nu ai nevoie de compoziții teologice complexe.

Scriptural: Când nu găsești cuvinte proprii, folosește cuvintele pe care Dumnezeu ți le-a oferit în psalmi, în Rugăciunea Domnească sau în rugăciunile lui Pavel.

Împreună: Cere cuiva să se roage cu tine atunci când nu te poți ruga singur. Poate că se poate ruga la telefon cu tine, iar tu poți să te rogi în baza cuvintelor sale.

Dacă aceste cinci cuvinte ne ajută în ceea ce privește modul de a ne ruga, permite-mi să îți dau cinci fraze care să te ghideze în ceea ce privește rugăciunea.

Tu ești

Tu ești suveran, Doamne. Ești bun, înțelept, puternic, milostiv și plin de credincioșie. Tu ești stânca mea, păstorul meu, pacea mea.

Depresia și anxietatea ne întorc asupra noastră înșine, astfel încât devenim egocentrici și uneori obsedați de sine. Ne vedem toate lipsurile și rănile. Rugăciunea ne ajută să-L punem în schimb pe Dumnezeu în centrul vieții noastre, ceea ce nu numai că ne oferă ceva mai bun de privit decât pe noi înșine, dar ne ajută să vedem mai bine orice altceva, inclusiv pe noi înșine. De aceea vrem să începem rugăciunea cu închinarea, amintindu-ne cine este Dumnezeu și ce a făcut Dumnezeu. Îl lăudăm folosind descrieri ale atributelor Sale și imagini biblice ale caracterului Său. Acest lucru schimbă ceea ce vedem și cum vedem, oferindu-ne o viziune centrată pe Dumnezeu asupra lumii noastre și asupra noastră înșine. Aceasta este în sine o perspectivă încurajatoare și liniștitoare.

Eu sunt

Eu sunt opusul a ceea ce ești Tu, Doamne. Sunt trist, neliniștit și slab. Mă simt fără speranță, neajutorat și singur. Uneori nu vreau să trăiesc. Știu că acest lucru este greșit și îți mărturisesc acest lucru. Eu nu sunt cine vreau să fiu. Nu sunt acolo unde vreau să fiu.

După ce am început cu o viziune a lumii centrată pe Dumnezeu, putem apoi să recunoaștem cine și ce suntem și ce nu suntem. Mărturisirea este pur și simplu să-i spunem lui Dumnezeu în mod sincer cine suntem și unde ne aflăm. Dumnezeu știe deja, desigur, fără ca noi să-i spunem, dar ne cere totuși să ne deschidem inimile în fața Lui. Asta Îl onorează pe Dumnezeu drept milostiv cu slăbiciunea și iertător de păcate. Este terapeutic pentru noi să ne auzim descriindu-ne pe noi înșine în prezența lui Dumnezeu care ne înțelege slăbiciunile și care ne iartă fărădelegile. Depresia și anxietatea aduc asupra noastră o tonă de vinovăție (atât vinovăție falsă, cât și reală), o încărcătură opresivă care ne strivește spiritul și ne închide buzele. Fiind sinceri și transparenți în legătură cu aceasta în fața lui Dumnezeu, începem să mutăm această încărcătură de pe umerii noștri pe cei ai lui Hristos.

Un text de David Murray pentru Crossway