Read it Later
You did not follow anybody yet.

Dacă aș fi fost unul din îngerii lui Dumnezeu și Acesta m-ar fi întrebat cum aș planifica trimiterea Fiului Său în lume, aș fi avut un plan total diferit.

După mine, Hristos s-ar fi născut în una dintre cele mai importante și bogate familii din Iuda, o familie care trebuia să facă parte din elita societății și care îi putea oferi o educație excelentă. Ah, era să uit de instruirea militară.

Dar nu, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său pe Pământ în cel mai smerit mod posibil. L-a pus în una dintre multele familii care se zbătea în sărăcie. Imaginați-vă, Fiul lui Dumnezeu, Cel care stă pe tron la dreapta Tatălui, care este slujit de îngeri mii se naște într-un sat neînsemnat din Iudeea, de câteva sute de persoane, în apropierea Ierusalimului. Creatorul tuturor oamenilor și animalelor se naște într-un grajd. Cel care a dat chip omului, ia chip de muritor. De ce alege Dumnezeu să-l aducă pe Fiul Său în cel mai smerit mod posibil? De ce e aleasă o familie atât de săracă și simplă care n-a putut să aibă grijă ca fiul lor să se fi născut într-un loc decent măcar?

Martorii din ziua nașterii sunt selectați cu mare grijă: niște ciobani. Mărturia ciobanilor era lipsită de credibilitate. Erau cunoscuți ca fiind oameni lipsiți de educație, cam hoți și mincinoși. Acesta era stereotipul zilelor. Și dintre toți cei la care ar fi putut merge oștirea cerească, chiar la cei mai puțini credibili martori sunt trimiși. De ce? Mesajul îngerilor ne arată că această veste bună este pentru tot poporul, nu doar pentru unii (Luca 2:10). Mântuitorul S-a născut în cel mai smerit mod posibil ca să poată sluji tuturor oamenilor. Nu doar bogaților, elitelor și celor educați.

Hristos a trăit mai toate experiențele unui om pe pământ. A cunoscut, plânsul, foamea, setea, durerea, suferința, probabil și boala. A știut ce înseamnă să râdă alții de el, să fie batjocorit, să fie tratat de sus de cei bogați. Ca să se poată asocia și cu cei mai săraci și smeriți oameni, Isus Hristos s-a dezbrăcat de toată gloria Sa și s-a îmbrăcat cu cele mai smerite haine. Picioarele i s-au murdărit de praful Iudeii și Galileii, iar suferința oamenilor a cunoscut-o cu proprii ochi.

Fiul lui Dumnezeu nu a crescut “în puf”. Una din scenele cele mai înduioșătoare mi se pare cea în care stă lângă mormântul prietenului Său Lazăr și plânge. Surorile sale îndoliate îi aduc tot felul de reproșuri, dar El nu le pune la suflet. Plânge cu cei ce plâng deși știe că peste câteva clipe se vor bucura împreună. Ce poate fi mai plin de iubire decât atât?

Probabil că episodul pe care mi l-aș fi dorit relatat în Scripturi este episodul morții lui Iosif, tatăl pământean (nu biologic) al Mântuitorului. Nu știm sigur când a murit Iosif, dar putem deduce faptul că moartea a avut loc între anul 12 și 30 al vieții lui Isus. Creatorul vieții vede și simte consecințele păcatului și morții în cel mai palpabil mod posibil. Cu siguranță că au fost multe lacrimi și multe amintiri din copilărie.

Da, Fiul lui Dumnezeu a trecut prin aceleași experiențe ca noi toți. A cunoscut suferința mai mult decât o vom cunoaște mulți dintre noi. A cunoscut plânsetul, foametea, batjocurile oamenilor, doliul, bătăile, moartea. Le-a privit pe toate în ochi știind că El va fi cel care va birui moartea pentru toți oamenii, nu doar pentru elite. De aceea a venit Mesia în cel mai smerit mod posibil. Acesta a oferit biruință asupra morții și consecințelor ei tuturor ce vor să primească jertfa Sa.

Autorul epistolei către Evrei ne spune următoarele: “Așadar, fiindcă avem un Mare Preot Care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ne ținem tare de mărturisirea noastră. Căci n-avem un Mare Preot Care să nu poată avea milă de slăbiciunile noastre, ci Unul Care a fost ispitit în toate felurile, ca și noi, dar fără păcat. Așadar, să ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim milă și să găsim har care să ne dea ajutor la vreme de nevoie.”

Ce privilegiu să ne aducem aminte cum a venit în lume Fiul lui Dumnezeu în cel mai smerit mod posibil ca să poată sluji tuturor oamenilor. Tineri, bătrâni, bolnavi, sănătoși, bogați, săraci, educați, needucați, negri, albi, galbeni, TOȚI putem să fim binecuvântați nespus prin viața lui Hristos.

Beni Cruceru, pentru Edictum Dei

Sursa foto: Dan Kiefer on Unsplash

Read it Later

Donează online și susține Edictum Dei.

Donează

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment

Go to Top
Add Comment
Loading...

Post comment

Cancel
Viewing Highlight
Loading...
Highlight
Close