Școala românească formează elevii pentru a copia și plagia

Școala românească are un standard înalt, dar nivelul este scăzut. Cum se poate așa ceva? Ei bine, asta este realitatea. Avem materii multe și grele, încărcate cu un standard inabordabil pentru majoritatea elevilor. Din acest motiv sunt și unii care abandonează școala și nu mai termină 12 clase. Cerințele pe care ar trebui să le atingă toți elevii la matematică, de exemplu, sunt mult peste capacitatea intelectuală a mediei. Iar asta se reflectă în notele de la examenul din clasa a VIII-a și bacalaureat. Și mai relevant este numărul celor care nu le mai dau, pentru că știu că nu vor lua notă de trecere.

Standardul sistemului public de învățământ trebuie să fie nivelul pe care îl pot atinge majoritatea, nu elitele. Or, școala românească e departe de acest lucru. Prin urmare, mulți elevi, văzând că nu fac față, ca să poată trece sau lua note bune la anumite materii dificile precum matematica, copiază. Iar mulți profesori, știind că este peste nivelul majorității din clasă, îi lasă. Îi văd, dar nu le spun nimic. Sigur, nu pot generaliza în privința tuturor profesorilor, dar sunt destui care așa procedează. Iar asta îi formează pe elevi pe viață.

Multor profesori le convine acest lucru pentru că, din cauza dificultății materiei și condițiilor inadecvate de la clasă, destui elevi apelează la meditații contracost. Unii profesori, în mod intenționat, nu-și predau materia cum trebuie din acest motiv. În plus, timpul la clasă este redus când te gândești că trebuie împărțit la clase de 30 de elevi și peste (cunosc clase de 38 de elevi într-un oraș reședință de județ).

Copiatul este flagelul școlii românești. O spun din experiență. În principal se copiază la testele scrise și temele. Există site-uri specializate pentru referate pe care le poți preda la clasă. Iar profesorii nu spun nimic. Când eram în liceu, la testele de la română primeam de obicei două comentarii de învățat. Testul era pe două numere, fiecare rând primea o operă de comentat. Majoritatea colegilor veneau cu ambele comentarii scrise de acasă și găseau un moment în care să-și schimbe foile. Patru ani de zile așa au decurs lucrurile. N-am avut niciodată 10 la testul de la română, nici nu mă puteau pune cu paginile impecabile scrise de colegii care le aveau pregătite de acasă. Nici la istorie nu am avut 10, pentru că nu făceam meditații cu profesoara respectivă. Nu pot spune că aș fi fost un elev impecabil, dar era clar că exista dublă măsură, întrucât standardul nu era unitar.

Când am dat bacalaureatul, s-a copiat până s-au înfundat WC-urile! Înainte de a primi examenul, colegii de examen au aflat pe telefon care variante au fost alese, s-au dus pe rând la baie și au păstrat doar varianta care era la examen. Făcuseră mini-copii ale tuturor variantelor și le-au ascuns prin șosete, sutiene, pantaloni etc. Asta era înainte de a se introduce camerele. La proba sportivă se dădeau bani ca să primească nota 10. Probabil că nivelul de corupție școlară este puțin mai mic acum, dar problema copiatului rămâne.

Credeți că astfel de obiceiuri se opresc brusc la facultate? Școala românească îl învață pe elev/student că e important să atingă un anumit standard, dar nu contează cum. Notele și diplomele sunt mai importante decât ceea ce ar trebui să fi învățat. Pandemia, datorită orelor online, a dus la o inflație a notelor. De ce credeți oare? Datorită copiatului. Dacă elevii copiază la școală, oare când profesorul nu-i poate vedea nu vor profita și mai mult de situație? În școala copiază, în învățământul superior se plagiază, iar după fură și înșală în diverse forme.

Nu vreau să creadă cineva că eu aș considera că aceste afirmații reprezintă toată școala sau societatea românească. Nu cred asta. Dar cred că avem un procent mult prea mare în care lucrurile se întâmplă în acest fel. Există soluții, însă.

Standardul trebuie adaptat după nivelul mediu. Copiatul trebuie tratat cu asprime și conștiința elevilor trebuie sensibilizată. Scrierea corectă a eseurilor trebuie prezentată încă din primul semestru de școală și pedeapsa pentru plagiat trebuie să fie cât mai aspră. Cursurile de tehnoredactare pe care le-am avut în primul an de facultate (respectiv cele două programe de masterat pe care le-am terminat) au fost extrem de folositoare. Fiecare facultate trebuie să aibă un ghid de tehnoredactare și un template pregătit pentru studenți.

Altfel, vom continua aceeași rețetă a hoției care nu se va limita doar la școală, ci va continua să se extindă și în societate. Dacă pot fura în generală, pot fura și la facultate, master, doctorat, de ce nu și la lucru, într-o formă sau alta?

Modelul comunist de școală căuta să creeze elite cu care țara să se mândrească. Olimpiadele erau parte a acestei ecuații. Au trecut 30 de ani și simt că modelul persistă într-o formă sau alta. Însă sistemul școlar ar trebui să se schimbe fără doar și poate, datorită avansului tehnologic din ultimele decenii. SAT și ACT, echivalentul american al bacalaureatului românesc, se digitalizează complet începând cu 2023, iar durata examenului se scurtează de la 3 ore la 2 ore. Sigur, vom vorbi din nou de americanii ăia care nu știu să arate pe hartă unde este România. Dar câți elevi români, luându-i în considerare și pe cei care încep școala fără a mai termina 12 clase, știu să arate pe hartă unde este Los Angeles sau New York?

Realitatea este că nivelul de educație la nivel mondial este în scădere în ce privește majoritatea și trebui să ne adaptăm la asta. Standardul înalt nu ajută cu nimic. Școala publică trebuie să se acomodeze după cerințele majorității. Iar pentru elite trebuie să creeze neapărat clase speciale. În țările vestice există programe speciale pentru copiii dotați, iar acestea oferă flexibilitate în funcție de subiectul în care sunt avansați. România este însă departe, mult prea departe de astfel de discuții. Noi trebuie să rezolvăm mai întâi problema copiatului.

Îmi pare rău că trebuie să pictez o imagine atât de sumbră a școlii românești, dar așa arată pentru foarte mulți. Da, nu pentru toți, dar destule școli și clase așa sunt. Sunt încă profesori care țin la etica predării și examinării, dar aceștia nu reprezintă majoritatea, din păcate. Dacă nu vor ajunge la conducerea ministerului educației oameni cu viziune, atunci școala românească va continua să fie o fabrică de copiatori, plagiatori și hoți. Sper din toată inima ca acest lucru să se schimbe.

Beni Cruceru pentru Edictum Dei

Sursa foto: Photo by Museums Victoria on Unsplash