“Oare-atunci cum va fi?” – meditație din Apocalipsa 1

Una dintre temele care au animat și care animă imaginația credincioșilor de-a lungul timpului este întâlnirea cu Domnul nostru Isus Hristos, momentul în care vom sta în fața Lui, în glorie. Tocmai de aceea, una dintre cele mai îndrăgite cântări este „Vine-o zi, vine-o zi!”, al cărei refren pune întrebarea și îndrăznește să ofere și un timid răspuns: „Oare-atunci cum va fi,/ Faţa când Îi vom privi,/ Când pe Isus vom vedea,/ Chiar noi salvaţi prin jertfa Sa?/ Când de mână ne va lua/ Şi ne va duce-n ţara Sa,/ O, ce zi, ce glorioasă va fi!” O cântare mai nou, dar foarte iubită, este cea a formației Casting Crowns, “I can only imagine”, tradusă inspirat în limba română, de către cei de la Continental, „Mai presus de cuvinte.”

Chiar așa! Oare cum va fi? Așa cum se întâmplă mereu, răspunsul pe care îl oferim la această întrebare tinde să ne oglindească mai degrabă pe noi și așteptările noastre. Astfel, pe de o parte, există persoane care anticipează o întâlnire foarte sentimentală, întâlnire care presupune o îmbrățișare lungă, lacrimi și un torent de întrebări cu care vom veni înaintea Domnului și la care vom afla un răspuns.

Pe de altă parte există cei care, în răspăr cu opinia exprimată mai sus, susțin că întâlnirea cu Domnul va fi una copleșitoare. Strălucirea slavei divine va fi atât de mare încât nu va fi loc pentru îmbrățișări și pentru cuvinte.

A doua parte a primului capitol din Apocalipsa pare să susțină această perspectivă. Folosind o mulțime de elemente din Scripturile Vechiului Testament, v. 12-16 sunt o descriere a slavei copleșitoare a Domnului nostru Isus Hristos. (Nu trebuie să uităm nicio clipă că suntem în cartea Apocalipsa, iar limbajul este unul simbolic. Nu ar trebui să ne imaginăm că din gura Domnului iese, literal o sabie…). Cert este că atunci când Ioan L-a văzut, „a căzut la picioarele lui ca mort” (v. 17). „Vezi?”, vor spune aceștia, “nu poate fi vorba despre niciun fel de gingășie în această întâlnire!”.

Doar că Apocalipsa nu se încheie cu cap. 1, iar cap. 7:17 ne pune înainte o imagine a gingășiei, imagine care pare să susțină cea de-a doua perspectivă: „Căci Mielul care stă în mijlocul scaunului de domnie va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieții și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor.” O imagine foarte asemănătoare avem în cap. 21:3-4: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei și ei vor fi poporul Lui și Dumnezeu Însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va șterge orice lacrimă din ochii lor.”

Cum va fi? Copleșitor, ne răspunde Biblia. Cum va fi? Emoționant și plin de gingășie, ne răspunde aceeași Biblie. Noi, în funcție de preferințe, de structura personalității noastre, am dori să alegem una dintre opțiuni, dar nu ni se permite. Hristos e mai mare decât noi! Și ce bine că e așa! Măreția lui Hristos și complexitatea Scripturilor este, pentru ambele tabere, o chemare la îngăduință!