În căutarea nefericirii

Sunt multe învățăminte de luat în considerare din raport. Ca unul care studiază fenomenul transgender în America și am scris o carte despre acest subiect, vreau să atrag atenția asupra unei concluzii mai restrânse care contrazice ceea ce li se spune în mod obișnuit americanilor în ceea ce privește revoluția genurilor din America. Acest raport confirmă că indiferent de familiaritatea crescândă a Americii cu indivizii care se identifică ca fiind transexuali, a pretinde o identitate transgender înseamnă a pretinde o identitate chinuită în mod exagerat cu alte probleme de sănătate mintală comparativ cu restul americanilor. Tiparul problemelor de sanatate mintală persistente ar trebui să ne determine să ne oprim și să ne întrebăm dacă “afirmarea” necalificată a identităților transgender nu înrăutățește lucrurile.

Două secțiuni ale raportului respectiv ne prezintă o imagine nefericită a persoanelor din SUA care se identifică ca fiind transgender.

Rezumatul raportului respectiv, publicat de The Washington Post, spune: “Comparativ cu populația SUA ca întreg, adulții trans sunt de peste două ori mai susceptibili să declare că au avut probleme serioase de sănătate mintală precum depresia sau anxietatea în perioada copilăriei (78% față de 32% în totalul SUA). Puțin peste jumătate dintre adulții trans declară că au avut o copilărie fericită (53%), dar acest procentaj este mult mai scăzut decât cei 81% dintre americani în general care afirmă că au avut o copilărie fericită.”

Un paragraf ulterior afirmă: “Deși 57% dintre adulții trans declară că sunt mulțumiți de viața lor în ansamblu, acest procent este mai scăzut decât cel al populației adulte din SUA în general, dintre care 73% declară că sunt mulțumiți. Mai mult de jumătate (56%) dintre adulții trans afirmă că au simțit anxietate cel puțin ‘adesea’ în ultimul an, în comparație cu 31% dintre restul adulților. Și sunt mai mult de două ori mai susceptibili decât persoanele cis să declare că s-au simțit deprimați (48%, în comparație cu 21%) sau singuri (45%, în comparație cu 21%) în ultimul an.”

Aceste afirmații contrazic eforturile de integrare a transgenderismului în societate. Rezumatul acestei cercetări recente este: cel mai robust studiu despre transgenderism în America confirmă că acceptarea mișcării transgender nu este o cale către vindecare și echilibru interior. De fapt, a pretinde o identitate transgender este aproape același lucru cu a garanta că fericirea și echilibrul vor rămâne greu de atins. Mai mult, este imposibil să se normalizeze experiența transgender când aceasta este corelată cu o serie de alte patologii psihologice.

Problema cu care se confruntă America transgender este că încearcă să reconcilieze o contradicție dintre o minte confuză și un corp normal. Contradicția este evidentă. Pe de o parte, privim anxietatea și depresia ca afecțiuni ce trebuie tratate pentru a le diminua. Însă, pe de altă parte, din cauza corectitudinii politice legate de identitățile LGBT, insistăm în a spune persoanelor să își revendice chiar identitatea ale cărei comorbidități sugerează că există ceva intrinsec identității transgenderismului care este destabilizator și nesănătos.

Motivul pentru care aceste afirmații sunt importante este că în dezbaterea culturală intensă legată de transgenderism în general, mantra activiștilor transgender este că nu există nimic în mod intrinsec greșit sau problematic în a te identifica ca transgender. Motivul depresiei, anxietății și creșterii tendințelor suicidale provine din respingerea de către o cultură intolerantă a persoanelor transgender, care pur și simplu încearcă să își trăiască viețile în mod autentic.

Cum altfel ar trebui sa înțelegem concluziile acestui raport?

Pentru creștini, acest raport este un angajament de a se concentra în continuare pe adevărul viziunii biblice asupra lumii, ca fiind singura cale reală de interpretare a realității și calea spre iubirea de semeni. Creștinul ar trebui să fie vocea cea mai iubitoare în această situație, deoarece creștinul trebuie să caute binele suprem al aproapelui său, nu doar percepțiile pe care și le-ar dori acesta. Aceasta înseamnă să spunem adevărul.

În mod tragic, rapoartele de acest gen vor fi cu siguranță folosite pentru a trezi o simpatie sporită față de situația persoanelor cu identitate transgender. Din păcate, și ironic, tocmai cei care se consideră “aliați” provoacă cel mai mult rău, prin continuarea complotului cu persoane vulnerabile și confuze în promovarea autoînșelării. Creștinii motivați de dragostea față de aproapele lor – inclusiv față de aproapele cu identitate transgender – nu pot să se alăture acestui complot.

Andrew T. Walker, World