Zece descoperiri arheologice importante corelate Bibliei (2)

6. Scrisorile din Lachiș

Corespondența este între un bărbat numit Hoșaia, autorul scrisorii, către un comandant militar numit Iaoș. Consensul este că Hoșaia era comandantul unei fortărețe din afara Lachișului și îi scrie lui Iaoș, comandantul Lachișului. Una dintre scrisori se încheie cu următoarea frază: ”Spune-i [domnului meu] că ne uităm după semnalele din Lachis, potrivit cu toate indicațiile pe care le-a dat domnul meu, căci nu putem vedea Azeca”. Hoșia făcea referire la semnalele de foc dintre orașele Iudeii, în contextul atacului babilonian care se apropia. 

7. Epopeea lui Ghilgameș

În 1872, George Smith anunța că a descoperit o relatare asiriană a potopului printre plăcile excavate din Ninive, aparținând secolului VII î.Hr. Denumită Epopeea lui Ghilgameș, povestea era scrisă pe 12 plăci, dintre care una relata o poveste a unui mare potop. Eroul poveștii, un bărbat numit Utnapiștim, îi povestește lui Ghilgameș episodul în care zeul Ea l-a înștiințat despre o judecată iminentă, poruncindu-i să își construiască o barcă pentru a-și salva viața de mânia apelor. În anumite aspecte, epopeea este aproape identică cu narațiunea biblică a lui Noe din Geneza 6-9. Descoperirea i-a uimit pe literații biblici ai sec. al XIX-lea. Savanții analizează și în prezent paralelele evidente dintre cele două povestiri. În prezent, plăcile sunt expuse la British Museum.

8. Tunelul lui Ezechia

Cea mai importantă sursă de apă a Ierusalimului, râul Ghihon, era localizată în afara zidurilor orașului. Dacă erau atacați sau asediați, locuitorilor le era tăiată sursa de apă. În 1867, Charles Warren a descoperit un puț săpat în piatră, care le permitea locuitorilor Ierusalimului să ajungă la apele Ghihon din interiorul zidurilor orașului. Puțul a fost săpat, probabil, de iebusiți și ar putea explica cum soldații lui David le-au cucerit orașul (2 Samuel 5:6-8). Un nou sistem de captare a apelor, care îngloba o parte din tunelul vechi, a fost construit de Ezechia la sfârșitul sec. al VIII-lea, datorită amenințărilor militare asiriene. Tunelul lui Ezechia permitea apelor râului Ghihon să ajungă la Scăldătoarea Siloamului, în interiorul zidurilor orașului.

Tunelul lui Ezechia a fost săpat din ambele capete concomitent, având formă șerpuită datorită formelor de relief. O inscripție aflată la 6 metri de Scăldătoarea Siloamului a fost descoperită, unde se descrie întâlnirea celor două echipe care au săpat tunelul.

9. Omul răstignit de la Givat Hamivtar

Ne este cunoscută metoda de răstignire a romanilor din primul secol d.Hr., nu doar datorită scrierilor din acea perioada, ci și rămășițelor unui om crucificat, descoperite la Givat Hamivtar, în afara Ierusalimului. Crucea era formată dintr-o bară verticală (stipes crucis) și una orizontală, patibulum. Spatele condamnatului se sprijinea de stipes, iar mâinile erau bătute în cuie pe patibulum. Istoricii susțin că cuiele trebuiau să străpungă încheietura mâinii, deoarece palmele nu puteau susține greutatea condamnatului.

Acestuia îi erau străpunse și picioarele, într-un mod diferit decât cum se crezuse inițial. Călăul apăsa călcâiele victimei cu o bucată de lemn, iar cuiul intra în calcaneu prin partea dreaptă, ieșind în partea stângă, prin celălalt picior. Capătul cuiului era îndoit cu ciocanul. Această descoperire a schimbat modul în care arheologii și iconografia creștină priveau răstignirea.

10. Textele ugaritice

Marea majoritate a textelor canaanite provin din situl arheologic de la Ugarit (în prezent, Ras Shamra), de pe coasta de nord a Siriei, la Marea Mediterană. Ugarit a fost un oraș-stat canaanit puternic, care a existat cu două milenii î.Hr. Cele mai importante artefacte descoperite în palatul și templele din zonă sunt sute de texte, dintre care 1500 au fost publicate. Ugarit a ajuns la apogeu între anii 1400-1200 î.Hr, perioadă când literatura a înflorit.

Orașul și-a găsit sfârșitul în jurul anului 1200 î.Hr. Materialele găsite în zonă sunt importante deoarece oferă o perspectivă clară asupra religiei canaanite. Textele acestea mitice ne ajută să înțelegem contextul religios al Vechiului Testament, inclusiv multele paralele între practicile religioase ale canaaniților și israeliților. În plus, limba ugaritică și cea ebraică sunt asemănătoare, ceea ce ne arată felul în care s-a dezvoltat limba și gramatica ebraică.

John D. Currid, Crossway

Sursa foto: Photo by Siddhesh Mangela on Unsplash