Pentru prima dată, un contraceptiv oral va fi disponibil fără prescripție medicală, fără rețetă. La 13 iulie, în Statele Unite, Administrația pentru Mâncare și Medicamente (FDA) a anunțat că a aprobat pilula contraceptivă Opill. Mulți laudă decizia FDA ca fiind un pas important pentru a face contracepția mai disponibilă pe scară largă. Perrigo Company, producătorul pilulei, cu sediul la Dublin, a declarat că Opill va fi cel mai probabil disponibilă în magazinele alimentare, precum și online, la începutul anului 2024. Președintele și directorul general al Perrigo, Murray Kessler, a numit decizia FDA “un nou capitol revoluționar în domeniul sănătății reproducerii”.
Este posibil să fie într-adevăr revoluționară – dar nu pentru motivul pe care îl concepe Kessler. Contrar mitului popular, creșterea utilizării contraceptivelor este corelată cu o creștere a numărului de avorturi. Și, în ciuda a ceea ce afirmă susținătorii săi, controlul hormonal asupra nașterilor are un efect dăunător atât asupra sănătății mentale, cât și a celei fizice.
Decizia este, în parte, un răspuns la revocarea hotărârii Roe vs. Wade de anul trecut. În ciuda îngrijorărilor tot mai mari cu privire la efectele secundare ale contracepției hormonale, grupul de șaptesprezece consilieri ai FDA a votat în unanimitate că beneficiile Opill – prevenirea sarcinii – depășesc în mod dramatic orice risc. Karen Murry, director adjunct al biroului de medicamente fără prescripție medicală al FDA, a declarat: “Per total, impactul asupra sănătății publice pe care îl pot avea daunele potențiale… este mai mic decât impactul probabil mai semnificativ asupra sănătății publice al prevenirii unui număr mare de sarcini nedorite, cu toate daunele aferente.”
Opill, ca și alte forme de contracepție hormonală, este compus în principal dintr-un hormon din clasa progestogenilor, “un hormon care îngroașă mucusul din colul uterin pentru a îngreuna pătrunderea spermatozoizilor în uter”, potrivit New York Times. Se spune că Opill este mai puțin eficient decât pilulele care conțin atât progestogen, cât și estrogen, însă apărătorii deciziei FDA spun că Opill este în continuare foarte eficient atât timp cât este luat la aceeași oră în fiecare zi. Potrivit unui sondaj realizat anul trecut, peste trei sferturi dintre femeile de vârstă reproductivă erau în favoarea unei pilule contraceptive fără prescripție medicală, 40% dintre ele declarând că probabil ar folosi-o.
Conferința Episcopilor Catolici din SUA, Asociația Medicală Catolică, Centrul Național Catolic de Bioetică și Asociația Națională a Asistenților Medicali Catolici au publicat în noiembrie anul trecut o declarație comună prin care se opun aprobării Opill. În aceasta, ei au subliniat efectele secundare documentate, inclusiv depresia, sângerările anormale, chisturile ovariene și riscurile pentru persoanele care suferă de boli de ficat sau de cancer de sân. Declarația, care reprezintă opinia a mii de furnizori de servicii medicale și persoane ce se ocupă de etica medicală, susținea că aprobarea Opill reprezintă o încălcare a jurământului hipocratic. FDA a respins obiecțiile declarației, dar nu a răspuns unui studiu recent care indică faptul că femeile care încep să ia pilula în adolescență au o rată cu 130% mai mare de depresie.
Dr. Christina Francis, directorul executiv al Asociației Americane a Obstetricienilor și Ginecologilor Pro-Vita, este, de asemenea, îngrijorată. Există o “posibilitate certă”, spune ea, ca Opill să aibă calități abortive. “Există unele dovezi care sugerează că orice contraceptiv cu progesteron modifică mucoasa endometrului în așa fel încât ar putea împiedica implantarea embrionului, dar este nevoie de mai multe cercetări”, mi-a spus Francis. “Oricine dorește să folosească un contraceptiv și să fie 100% sigură că nu are calități abortive ar trebui să evite de fapt folosirea acestuia.” De asemenea, ea a remarcat că există puțin interes pentru finanțarea cercetărilor care să determine cu certitudine dacă aceste tipuri de contraceptive funcționează ca abortive.
În timp ce susținătorii contraceptivelor fără prescripție medicală susțin că această măsură va reduce rata avorturilor, dovezile sugerează contrariul. Francis a remarcat că aprobarea Opill va duce probabil la o rată mai mare de sarcini nedorite, ceea ce va duce la o rată mai mare a avorturilor. Institutul Guttmacher, divizia de cercetare a Planned Parenthood, a raportat că aproximativ jumătate dintre femeile care au făcut avort foloseau o formă de contracepție în luna în care au rămas însărcinate. Dr. Michael New de la Institutul Charlotte Lozier este de acord, menționând că cercetările curente arată că “programele concepute pentru a promova utilizarea contraceptivelor au un istoric foarte subțire în ceea ce privește reducerea ratei avorturilor sau a ratei sarcinilor nedorite”. Este mult mai probabil ca aprobarea unei pilule fără prescripție medicală, care poate fi achiziționată fără o vizită la medic sau consiliere, și care are o rată mare de eșec dacă nu este luată cu precizie, să ducă la mai multe avorturi, în loc de mai puține.
Acest “nou capitol în sănătatea reproducerii” va fi, așadar, probabil unul sumbru. Este deja ușor pentru adolescenți să aibă acces la ceva ce controlează nașterea; acum va fi mai ușor pentru ei să facă acest lucru în timp ce se ascund de părinții și medicii de familie, eliminând posibilitatea unor conversații esențiale despre sănătate și sexualitate. O creștere a comportamentului sexual riscant va duce la mai multe sarcini nedorite și la distrugerea mai multor copii nenăscuți. Aprobarea de către guvern a contraceptivelor fără prescripție medicală va contribui, de asemenea, la “mentalitatea contraceptivă” a culturii noastre, încurajând convingerea că bărbații și femeile – și băieții și fetele – se pot folosi unii de alții fără consecințe și că o fertilitate sănătoasă este o “afecțiune” care trebuie tratată.
Din fericire, a existat o renaștere recentă a intelectualilor din mișcarea feministă care resping atât mentalitatea, cât și controlul hormonal al nașterilor pentru o gamă largă de motive. “Feminismul reacționar” al lui Mary Harrington, “Cazul împotriva Revoluției Sexuale” al lui Louise Perry și “Drepturile femeilor” al lui Erika Bachiochi sunt exemple în acest sens. Ele ar putea fi doar începutul unei reacții mai ample împotriva ideii culturale conform căreia, pentru ca femeile să fie eliberate, corpul lor trebuie să funcționeze ca cel al bărbaților. Acesta ar fi într-adevăr un moment binevenit.
Un text de de Jonathon Van Maren pentru First Things
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează