Șase motive pentru nașterea din fecioară

În primul rând, pare să existe o legătură între nașterea din fecioară și natura fără de păcat a lui Isus.

Modul exact în care există această legătură este dezbătut. Potrivit cuvintelor îngerului Gabriel din Luca 1:35, “puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul care se va naște din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu”.

Natura umană a lui Isus este fără pată, fără păcat, la fel ca natura lui Adam atunci când Dumnezeu l-a creat în Geneza 2. Natura lui Isus este importantă pentru autorii Noului Testament (vezi Evrei 4:15; 1 Pet. 2:22) și este normal să ne dorim o explicație pentru această învățătură. Doctrina nașterii din fecioară are putere explicativă pentru natura fără păcat a lui Isus.

Pasajul din Luca 1:35 nu ne transmite că păcatul se transmite biologic doar prin intermediul unui tată uman. Maria era o păcătoasă cu o natură păcătoasă. Cu toate acestea, lucrarea Duhului Sfânt a făcut că natura umană a lui Isus în pântecele Mariei sa fie sfântă și fără prihană.

În al doilea rând, nașterea din fecioară face ca Isus să nu fie născut “în Adam”.

Acest al doilea punct se bazează pe primul. Deoarece concepția în pântecele Mariei nu a fost rezultatul unui act sexual între un bărbat și o femeie, lipsa unui tată uman pare semnificativă. De fapt, nicio concepție din istoria omenirii nu a avut loc la fel ca în Luca 1:35.

Un element diferit a fost evident în nașterea lui Isus. El nu s-a născut “în Adam”, așa cum am fost noi. Toți cei dinaintea noastră se trăgeau din Adam și “în Adam”. Dar Isus nu era “în Adam”, din punct de vedere spiritual.

Isus a fost noul Adam.

În al treilea rând, nașterea din fecioară aduce laolaltă divinitatea și umanitatea.

Potrivit cuvintelor îngerului adresate Mariei în Luca 1:26-38, Isus este “Fiul lui Dumnezeu” (1:35). Și, în același timp, Isus este cineva care se va naște – urmașii sunt cei care se nasc. Nașterea din fecioară ne invită să reflectăm asupra adevăratei divinități și a adevăratei umanități.

Dacă Isus a fost conceput în același mod în care sunt concepuți toți ceilalți, atunci cine a fost tatăl Său? Și dacă Isus a avut un tată biologic, atunci Isus a fost om în totalitate și doar atât.

Haideți să ne gândim logic la acest lucru. Dacă Isus a fost doar om, atunci a avut o natură păcătoasă la fel ca oricine altcineva. Și dacă natura umană a lui Isus a fost coruptă de păcat, atunci Isus nu a fost fără păcat. Dacă Isus nu era fără păcat, atunci moartea sa pe cruce nu putea fi o moarte care să satisfacă dreptatea divină în numele păcătoșilor.

Lucrarea unică a lui Dumnezeu în pântecele Mariei a reunit atât divinitatea, cât și umanitatea, fără ca o natură să se confunde cu cealaltă sau să o nege.

În al patrulea rând, nașterea din fecioară ne amintește că Dumnezeu este creatorul.

Duhul care o umbrește pe Maria ne amintește de lucrarea de creație din Geneza 1, când Duhul lui Dumnezeu se mișca deasupra apelor (Gen. 1:2). Evenimentul din Luca 1 a fost un act de creație, nu un act sexual.

În calitate de creator al tuturor lucrurilor, Domnul poate face ceea ce omul nu poate face. Nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu (Luca 1:37). Dacă poți crede ceea ce învață Scriptura în Geneza 1, poți crede ceea ce învață în Luca 1.

După cum explică Millard Erickson în cartea sa “Teologia creștină”, “Isus nu a fost produs după modelul genetic al Mariei, pentru că în acest caz ar fi fost de fapt o clonă a ei și ar fi fost în mod necesar femeie. Mai degrabă, o componentă masculină și-a adus contribuția. Cu alte cuvinte, un spermatozoid a fost unit cu ovulul furnizat de Maria, dar acesta a fost creat special pentru această ocazie, în loc să fie furnizat de un bărbat existent.”

În al cincilea rând, nașterea din fecioară ne amintește că mântuirea este supranaturală și miraculoasă.

Sarcina Mariei nu a fost o situație normală, pentru că nu a rezultat din mijloace naturale. A fost miraculoasă, ca și mântuirea! Iar Dumnezeu a inițiat-o printr-o promisiune, pentru ca apoi să  împlinească prin puterea Sa.

Biblia este plină de povestiri miraculoase. Dacă veți alege un miracol biblic și veți spune: “Asta nu s-a întâmplat”, atunci cât va dura până când veți nega și alte miracole? În calitate de cititori creștini ai Bibliei, ar trebui să acceptăm realitatea miraculosului. Există un Dumnezeu și El face minuni.

Millard Erickson a spus: “Doctrina nașterii din fecioară ne reamintește că mântuirea noastră este supranaturală… Accentul este pus pe faptul că mântuirea nu vine prin efort omenesc și nici nu este o realizare umană. Astfel, nașterea din fecioară indică neputința oamenilor de a iniția chiar și primul pas în acest proces.”

În al șaselea rând, nașterea din fecioară este punctul culminant al nașterilor miraculoase anterioare din Biblie.

Nașterile miraculoase nu încep în Noul Testament. Autorii Vechiului Testament relatează despre diferite femei care nu puteau avea copii și în viața cărora Domnul a lucrat în mod miraculos. Situația lor nu era însă ca a Mariei. Aceste femei din Vechiul Testament erau căsătorite, iar concepția s-a petrecut cu soții lor.

În lucrarea sa Systematic Theology, John Frame pune problema în felul următor: “În istoria răscumpărării, nașterile miraculoase semnifică de obicei evoluții majore: de exemplu, nașterile lui Isaac, Samson, Samuel și Ioan Botezătorul. În aceste cazuri, Dumnezeu deschide cu har pântecele unor femei care nu puteau avea copii. Dar o naștere din fecioară este un semn mult mai mare decât acestea și indică faptul că urmează să aibă loc ceva mult mai mare.”

Mitch Chase, Substack