Roada Duhului

Cînd se rupe lanțul, nu se rup lanțurile, sînt zale, și cum spune zicala: ”tăria fiecărui lanț stă în cea mai slabă zală a lui”.

Structura din Galateni 5: 22-23 pare a fi unitară, ca un lanț format din zale, de aceea nu vorbim despre ”roadele Duhului”. Toate acestea lucrează și cresc împreună. Nimeni nu poate spune că este un foarte bun activist social, făcînd tot felul de binefaceri, dar suferă puțin la dragostea creștină și pe aceea o mai lucrează un pic, așa cum ne lucrăm mușchii la sală.

Roada Duhului, dimpotrivă, este

dragostea, bucuria, pacea,

îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine,

credincioșia, blîndețea, înfrînarea poftelor.

Acestea par structurate ternar. Trei unități structurale de cîte trei. Cel puțin așa mi se pare mie.

Trei atitudini fundamentale: dragostea, bucuria, pacea.

Trei re-acțiuni imprevizibile și paradoxale la stimuli negativi: îndelunga răbdare, la provocare; bunătatea, la răutate; facerea de bine, la facerea de rău.

Trei activități zilnice: credincioșia, blîndețea, înfrînarea poftelor.

Toate acestea vin ca dar și marcă din partea Duhului.

Nu le putem obține prin eforturi proprii, nu le putem imita în condiții de criză, nu le putem cultiva, așa cum caisul nu-și poate cultiva singur mere în crăci împotriva naturii sale, precum smochinul nu poate da struguri sau vița de vie, măsline.

Nu avem dragoste? Atunci nu avem roada Duhului. Nu avem roada Duhului, nu avem Duhul. Nu avem Duhul, nu-l avem nici pe Purcezător. Nu-L avem pe Purcezător, nu-L avem nici pe Născut, nu-L avem pe Născut, nu sîntem mîntuiți. Nu sîntem mîntuiți … nu vom moșteni Împărăția. Pe scurt: nu avem roada Duhului (nu una dintre roade, întreaga roadă!) … nu sîntem mîntuiți!

Raționamentul scurt; nu avem dragoste (sau oricare dintre mărcile următoare) mergem în iad. Simplu!

Dumnezeu vrea să ne schimbe natura, nu să ne dreseze.

Un creștin dresat va putea mima cu succes amabilitatea, în loc de dragoste; veselia, în loc de bucurie autentică; calmul, în loc de pace; lașitatea sau nepăsarea, în loc de îndelungă răbdare; cumsecădenia, în loc de bunătate; activismul social, în loc de facerea de bine; perseverența și ideologizarea în loc de credință/credincioșie; civilitatea, în loc de blîndețe; abstinența și autocontrolul, în loc de înfrînarea poftelor. Aceasta este educație, disciplină, yoga, orice altceva, dar nu creștinism.

Putem imita orice, precum mușamaua imită pielea; margarina, untul; placajul, lemnul plin.

Un creștin născut din nou, chiar dezlegat, eliberat, slobozit de lesa și zgarda Legii, va zburda conform naturii lui schimbate, luptîndu-se să își pună ”pofta în cui” (să își răstignească carnea cu patimile și poftele ei…. )

Darul Duhului Sfînt este partea Lui, răstignirea cărnii este partea mea.

De aceea:

În fiecare zi mă rog pentru cele trei atitudini fundamentale, care nu se nasc în niciun credincios netrinitar. Dumnezeu este Dragoste (1 Ioan 4), Cristos este Pacea Noastră (Efeseni 2) și Duhul este cel care ne face să strigăm odată cu Apostolul: ”Bucurați-vă întotdeauna în Domnul, iarăși zic: bucurați-vă! ”

Acestea sînt direct din Dumnezeu izvorîtoare și ce bucurie, pace și dragoste se naște cînd strigăm: Cristos ÎN NOI, nădejdea slavei… ”am fost răstignit împreună cu Cristos și nu mai trăiesc eu… ci Cristos trăiește ÎN MINE…”

Apoi în fiecare zi mă rog să răspund corect la provocări, înțepături, nemernicii, scîrbe și zoaie intelectuale.

Fiecare acțiune are o re-acțiune.

Cînd întîlnesc împunsătura, batjocura, șicana, înjurătura, să răspund neașteptat, șocant, cu îndelungă răbdare.

Cînd mă întîlnește răutatea, să răspund cu bunătate.

Cînd mi se face răul, să răspund cu facerea de bine.

Trei reacții șocante, de care numai cei locuiți de Duhul sînt în stare.

Și în sfîrșit, în fiecare dimineață, cînd se trezește și FIARA, carnea, firea, să mă pot duce la oglindă și după ce voi fi strigat extrem de motivaționalul PORCULE!!! să încep să mă lupt să răstignesc din nou și din nou, cotidian firea. O bat în cuie, scapă, o bat în cuie, scapă și sisific o iau de la capăt zilnic.

În fiecare zi mă lupt cu credincioșia și păstrarea credinței (în sens epistemic), cu perseverența în lucru, profesie, față de familie, copii, soție …

În fiecare zi mă lupt să renunț la ce mi se cuvine – blîndețea.

În fiecare zi mă lupt să renunț la ce doresc și nu mi se cuvine – înfrînarea poftelor.

Acestea sînt acțiuni zilnice, crucea pe care Mîntuitorul ne-a pomenit-o astfel:

”Dacă vrea cineva să vină după Mine , să-și ia crucea în FIECARE ZI, și să vină după Mine… ”

Trei atitudini fundamentale, ca o mare iubire trinitară.

Trei re-acțiuni surprinzătoare, ca o întoarcere de obraz.

Trei activități zilnic-sisifice, ca o crucificare disperant-zilnică.

Și toate acestea trei de cîte trei una sînt și una rămîn: Roada Duhului!

Photo by Brian Wegman on Unsplash