Problema avortului în epoca post-Roe: să înceapă dezbaterile

În timp ce urmăream imaginile adesea profane ale acestor proteste care se puteau vedea la televizor, emoția mea predominantă nu a fost furia sau dezgustul, ci durerea profundă pentru decăderea morală în care s-au implicat atât de mulți.

Este cu adevărat o împlinire a spiralei mereu descendente a păcatului descrisă de apostolul Pavel în ultima jumătate a primului capitol al Epistolei sale către Romani, unde spune că, „Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite”, astfel încât erau, printre altele, „născocitori de rele”, fără dragoste „naturlă”, folosind aici cuvântul grecesc pentru dragostea naturală, instinctivă a unei mame pentru un copil (Rom. 1:28, 30).

În jumătatea de secol care a trecut de la decizia Roe vs. Wade din 1973, ceea ce Papa Ioan Paul al II-lea a identificat ca fiind „cultura morții” s-a infiltrat tot mai adânc în cultura americană. Partidul Democrat a devenit principalul depozitar al acestei tendințe, decăzând de la un partid care urmărea o societate în care avortul să fie „sigur, legal și rar” la poziția radicală exprimată prin votul de miercurea trecută din Senat asupra „Legii privind protecția sănătății femeilor”.

Acest proiect de lege aberant a fost respins cu un vot de 49-51, toți democrații, cu excepția unuia, votând în favoarea unui proiect de lege care, prin lege federală, ar face ca avortul să fie legal pentru orice motiv până în momentul nașterii. Proiectul de lege nu permitea nicio excepție pentru consimțământul părinților, nicio prevedere de „conștiință” pentru a proteja medicii și asistentele pro-viață și cu finanțare din partea contribuabililor pentru mamele cu venituri mici care doresc să facă avort. Toți cei 50 de senatori republicani au votat împotriva proiectului de lege.

Din fericire, această agendă radicală pro-avort nu a sedus poporul american în măsura în care a vrăjit conducerea Partidului Democrat. La începutul acestui an, un sondaj a constatat că doar 36% dintre americani credeau că avortul ar trebui să fie legal fără nicio restricție. Același sondaj a arătat că 65% credeau că avorturile în al doilea trimestru ar trebui interzise, iar 80% credeau că avorturile în al treilea trimestru ar trebui să fie ilegale. 73% dintre respondenți au declarat că nu ar trebui să existe nicio finanțare din partea contribuabililor pentru avort în niciun stadiu de dezvoltare a fătului.

Dacă Roe vs. Wade va fi într-adevăr răsturnată, problema va trece imediat la legislația fiecărui stat, pentru ca populația fiecărui stat să decidă. Cu alte cuvinte, în ciuda încercării Curții Supreme de acum 49 de ani de a lua problema avortului din mâinile poporului american și de a decide în locul acestuia, aceast lucru va fi decis acum de către cetățenii fiecărui stat.

Și va fi o dezbatere aprinsă și intensă, deoarece problema avortului este probabil cea care ne desparte cel mai tare. De ce este așa?

Problema avortului se reduce rapid la o dezbatere între etica „sacralității vieții” și etica „calității vieții”. Este viața umană sacră? Când începe viața umană? Merită viața umană să fie protejată chiar și atunci când are probleme mentale și fizice sau când se află într-un declin periculos din cauza vârstei sau a unor răni grave? Autonomia individuală radicală prevalează asupra dreptului la viață al unui copil?

Chiar dacă poporul american se situează mult mai la dreapta decât democrații din Senat în privința acestor probleme, ei nu se află acolo unde mișcarea pro-viață ar dori să fie. Problema este complicată și mai mult de faptul incontestabil că aceste convingeri (și sunt convingeri, nu doar opinii sau preferințe în majoritatea cazurilor) nu sunt împărțite în mod egal între diferitele state. În linii mari, statele din nord-est și cele de pe coasta Pacificului sunt cele mai pro-alegere, iar sudul, sud-vestul, Midwest și statele montane sunt cele mai pro-viață.

Pe măsură ce Roe ar putea intra în istorie, este bine să ne amintim că până și autoritățile juridice liberale pro-alegere au pus sub semnul întrebării cazul Roe. Răposata judecătoare Ruth Bader Ginsburg a numit Roe „o intervenție politică greoaie [care] a fost greu de justificat și pare să fi provocat, nu să fi rezolvat, conflictul”. Alan Dershowitz a afirmat: „Susțin cu tărie dreptul femeii de a alege, dar Roe vs. Wade a fost un dezastru”. Benjamin Wittes, senior fellow al instituției liberale Brookings Institution, a conchis corect că „Roe este o opinie proastă care a lipsit de drept de apel milioane de conservatori într-o problemă la care țin foarte mult”.

Dacă Roe va fi răsturnat, această privare de drepturi se va fi încheiat.

În timp ce ne întoarcem la sarcina de a ne exercita dreptul de a ne guverna singuri (guvernul „poporului, de către popor, pentru popor”), am face bine să ne amintim primele noastre principii ale civilizației occidentale și americane.

Nu la mult timp după decizia inițială Roe vs. Wade, un om destinat să devină unul dintre cei mai apreciați experți în drept constituțional din generația sa, Archibald Cox (avocatul de la Harvard, celebru pentru Watergate) a ținut un discurs la All Souls College, Oxford, în care a oferit o evaluare a deciziei Roe vs. Wade. Cox, brahmanul din Boston și icoană liberală (timp de mai bine de un deceniu a fost șeful Common Cause), vorbind de la înălțimea celor mai înalte valori și aspirații ale civilizației occidentale, a spus următoarele:

„Decizia [în cazul Roe vs. Wade] nu ia în considerare nici măcar ceea ce eu aș presupune că este cel mai important și imperios interes al statului în interzicerea avortului: interesul de a menține acel respect pentru sanctitatea supremă a vieții umane care a fost întotdeauna în centrul civilizației occidentale, nu doar prin protejarea „vieții” în sine, indiferent de definiție, ci prin protejarea zonelor gri, fie la început, din cauza unei dizabilități copleșitoare a minții sau a corpului, fie la moarte….

Eșecul de a confrunta problema în termeni principiali lasă această decizie să se citească ca un set de reguli și regulamente de spital, a căror valabilitate este suficient de bună săptămâna aceasta, dar care va fi distrusă odată cu noi statistici privind riscurile medicale ale nașterii și avortului sau cu noi progrese în asigurarea existenței separate a unui făt. Nici istoricul, nici profanul, nici avocatul nu vor fi convinși că toate detaliile prescrise în Roe vs. Wade fac parte fie din dreptul natural, fie din Constituție.”

Este ilustrativ pentru impactul dăunător al lui Roe și al agendei pro-avort pe care a încurajat-o și protejat-o faptul că o persoană de talia lui Archibald Cox, din panteonul liberal, ar vorbi cu atâta convingere despre caracterul sacru al vieții umane și despre legea naturală.

O astfel de declarație pare aproape de neimaginat din partea unei persoane de o asemenea statură iconică în zilele noastre.

Dacă, așa cum pare foarte probabil, Roe va fi anulat, dezbaterile vor fi intense. Mișcarea pro-viață trebuie să apere caracterul sacru al întregii vieți umane, inclusiv pe a celor care ni se opun și ne atacă atât la propriu, cât și la figurat.

Să ne amintim întotdeauna că pentru fiecare ființă umană, indiferent de circumstanțele în care a fost concepută, fiecare dintre noi este și va fi întotdeauna o persoană cu o valoare inalienabilă și o valoare infinită pentru Tatăl ceresc – inclusiv pentru cei mai radicali susținători pro-avort.

Pentru a-l parafraza pe incomparabilul Winston Churchill, haideți să ne comportăm în această dezbatere astfel încât, dacă Republica Americană va exista timp de o mie de ani, să spună că acesta a fost cel mai bun moment al lor.

Un text de Richard D. Land pentru Christian Post