Primele 7 motive de divorț în România anilor 2000 și … (Partea a III-a)

Continuare de AICI și AICI

Avertizare: acest text conține informații și afirmații tulburătoare!

4. Patologia iubirii. Da, abia al patrulea motiv în această tristă enumerare este ”dragostea bolnavă”. De ce? Pentru că cele dintîi funcționează drept cauze pentru îmbolnăvirea iubirii și pentru adîncirea crăpăturilor care devin falii și prăpăstii între cei doi. Lipsa unei comunicări corecte, spunerea adevărurilor dificile fără dragoste, nemulțumirea constantă, nesupunerea față de autoritățile spirituale și pămîntești, toate acestea duc încet-încet în luni și ani la degradarea relației. Erosul se stinge repede. Emoțiile pălesc rapid. Excitarea durează puțin. ”Post coitum omne animal triste” spune latinul. Orice ființă sexuală este tristă după simpla împreunare. Trebuie să fie iubire ceva mai mult decît erotismul. Într-o cultură care supralicitează amorul fizic, relațiile de durată par expirate.

Revin la subiectul depedendenței de pornografie. Dintre cei care formează generația care se află acum la vîrsta căsătoriei, 25-30 de ani, la vîrsta de 9-11 ani unii au fost deja expuși internetului de mare viteză și pericolelor care vin odată cu acesta. Tineri de 21-25 de ani au deja o lungă ”carieră” de pornografie și masturbare. Cîte imagini, cîte filmulețe scurte, cîte ipostaze pot fi survolate într-o noapte de vineri spre sîmbătă? Și dacă le înmulțim pe acestea cu 10 sau 11 ani și cu masturbarea compulsivă (7 pînă la 11 ori în 24 de ore???) Vă imaginați întîlnirea dintre un tînăr deja epuizat biologic și emoțional cu o tînără înfometată biologic și emoțional? Poate un băiat care a masturbat compulsiv timp de 10-11 ani să satisfacă o fată care, la rîndul ei, a gustat din autosatisfacerea obsesivă? Cine poate concura cu așa ceva? Cine poate imagina o relație normală între doi tineri care au pășit cu mult în teritoriul anormalului?

Lumea iubirilor noastre s-a schimbat radical în ultimii ani. Statisticile scoase la iveală de un mare portal pornografic în timpul pandemiei arată o creștere exponențială a consumului de pornografie nu numai în mediul urban și nu numai în rîndul bărbaților. În rîndul femeilor consumul a crescut, de asemenea, la cote alarmante. Psihologii, psihiatrii și psihanaliștii nu mai fac față. Acum trebuie să facă noi specializări în domeniul preadolescenților cu patologii sexuale. Nici n-a debutat bine pubertatea și unii înoată în oceanul obsesiilor. Vă puteți imagina o viață intimă normală între asemenea tineri, care nu își admit problemele și nici nu apelează la ajutor? Eu, nu! Sînt condamnați la frustrare și despărțire.

Nu s-a născut încă fata pentru băiatul care vrea să o transforme în obiect sexual. Nu s-a născut băiatul care să satisfacă o fată care a cunoscut desfrînarea pînă la limitele epuizării. Cele văzute pe ecrane nu au nicio legătură cu viața reală din căsnicie.

Ideea că poftele stîrnite de consumul de pornografie vor trece cu intrarea în căsnicie sau vor trece cu vîrsta este o minciună venită direct din iad. Căsnicia nu va potoli setea stîrnită de cele consumate pe ecran, iar bătrînețea nu va face decît să ne dovedească că frînele ni s-au uzat. Cine nu își stăpînește trupul și poftele la tinerețe, nici la bătrînețe nu va reuși. Cazul Ravi Zacharias ne este din nou la îndemînă: să știi că ești deja condamnat la moarte, să știi că mai ai doar luni de zile pînă te întîlnești cu al tău Creator, să știi că vei da socoteală de tot ce ai făcut și totuși să continui în aceeași minciună?!?! Iată împietrirea în forma ei cea mai rafinată!

Pornografia este unul dintre drogurile cele mai puternice și este gratuit. Pentru orice alt drog trebuie să faci rost de bani, să te expui, să mergi, să cumperi, să faci rost, să riști. Dar dacă ai toate ”substanțele” (imaginile) încărcate deja în sistem, în creier, atunci de ori de cîte ori vrei, cînd vrei și cu ce intensitate vrei, îți autoadministrezi doza. Nu există limite! Un creier bine încărcat, o minte pervertită este una dintre cele mai eficace seringi de administrare a drogului. Este reutilizabilă, reîncărbabilă, nu necesită sterilizare, nu te expune la riscuri și încă n-a existat nicio condamnare pentru autoadministrarea imaginilor stricate din propriul creier.

Ce trist! Să te aștepte o femeie frumoasă, tînără, vie, în trei dimensiuni, în dormitor și tu să navighezi printre trupuri reci, imposibil de atins, trupuri moarte, de sticlă, în două dimensiuni și să sfîrșești cu propria atingere, în loc de atingerea reciprocă a dragostei … Ce trist! Să stai întoarsă cu spatele la cel pe care l-ai numit ”iubit” și să trăiești într-o lume ireală, mincinoasă, plină de promisiuni deșarte ale unor iubiri imposibile, pradă zîmbetelor înșelătoare ale colegului de servici și visînd la amantlîcuri de genul celor consumate în filme de doi bani … Iubiri bolnave!

Va urma

Marius Cruceru pentru Edictum Dei