Alexis Spence a început să folosească rețelele de socializare la 11 ani și în curând a dezvoltat o dependență de acestea, care au condus-o la anorexie, auto-vătămare și gânduri suicidale în decursul a câtorva ani. În luna iunie a fost intentat un proces împotriva Meta de către reprezentanții fetei, care pretindeau că algoritmul inteligenței artificiale a Instagramului a condus adolescenta, care era atunci în clasa a V-a într-un tip de conținut “echo chamber”, care glorifica anorexia și auto-vătămarea și i-a încurajat dependența de aplicație. Povestea ei nu este unică și nu reprezintă decât un exemplu tragic al daunelor pe care social media le aduce asupra copiilor. Aceste efecte negative au determinat, pe drept, ca unii comentatori să ceară ca minorilor să le fie interzisă folosirea rețelelor de socializare.
Părinții copiilor generațiilor anterioare trebuiau să se îngrijoreze doar de amenințările care veneau din afara căminului, cum ar fi bullying-ul de la școală sau tentația de a consuma alcool, tutun sau alte substanțe. Însă acum cea mai mare amenințare vine din interiorul căminelor, prin ecrane. Creșterea numărului de smartphone-uri și accesul nelimitat la platformele rețelelor de socializare sunt prima sursă de pericol pentru copiii de azi.
Natura acestor pericole a platformelor Big Tech este dublă. În primul rând, aceste platforme distribuie cu bună-știință conținut care este dăunător minorilor și fac prea puține pentru a-l înlătura. În al doilea rând, platformele în sine sunt proiectate pentru a da extrem de multă dependență, cu efecte negative asupra sănătății mintale și dezvoltării copiilor și adolescenților, în special asupra fetelor adolescente.
Cantitatea și gradul de agresivitate a conținutului dăunător care circulă azi pe platformele de social media este șocant. Părinții nu sunt conștienți de faptul că s-a constatat că TikTok și Instagram promovează conținut periculos pentru fete, care prezintă tulburări de alimentație și care contribuie la un val de noi cazuri cu astfel de simptome; sau că TikTok și algoritmii aferenți contribuie la selectarea de conținut sexual și de consum de droguri în cazul tinerilor care au accesat videouri de acest fel.
De exemplu, contul unui minor a fost bombardat cu reclame pentru cluburi de striptease, reclame pornografice și videouri pentru a-l determina să folosească OnlyFans, o platformă preferată de traficanții de persoane, cu reclame explicite pentru sex și prostituție, scrie New York Post. Un alt minor a fost atras într-un spațiu al TikTokului numit “KinkTok”, care prezenta aparate de tortură, lanțuri și bice.
O recenzie recentă a sute de livestream-uri de pe TikTok ne arată cum privitorii folosesc în mod regulat secțiunea de comentarii pentru a convinge fetele tinere să facă acte care par a atinge limita pornografiei infantile, răsplătindu-i pe cei care se supun cu recompense pe TikTok care pot fi remunerate sau cu plăți pe Venmo, PayPal sau altele de felul acesta. Un prodecan la Harvard Law a declarat pentru Forbes că acest lucru este “echivalentul digital al unui club de striptease plin de fete de 15 ani.”
Bullying-ul online al copiilor este un alt pericol al platformelor de social media. De exemplu, elevii cu vârstele între 11-13 ani creează conturi anonime de Instagram, pentru bârfă și bullying online. Cei care fac lucrurile acestea îi urmăresc pe copii acasă prin platformele online. Și mai abjecte sunt încercările traficanților de carne vie de a folosi rețelele de socializare pentru a găsi și atrage victime. Fiecare aplicație în care copiii interacționează cu cei de seama lor – TikTok, Instagram, Facebook, Pinterest, SnapChat, Twitter, Roblox și Fortnite – este cu siguranță folosită și de traficanți.
Concluzia este ca adolescenții zilelor noastre nu trebuie să caute pericolele; acestea îi vor găsi pe ei, prin social media. Părinții ar trebui să fie conștienți că simpla creare a unui cont pe aceste platforme îi supune pe copii la un risc de a avea acces la conținut dăunător și la a fi contactați de diferite persoane dubioase.
Dincolo de diferitele tipuri de conținut îngrozitor și vătămător pe care îl distribuie aceste platforme, platformele în sine sunt create să dea dependență, ceea ce cauzează o multitudine de consecințe negative asupra sănătății adolescenților și tinerilor.
Companiile care dețin rețelele profită de atenția utilizatorilor săi. Utilizatorii “plătesc” pentru serviciile “gratuite” ale rețelelor de socializare cu timpul, atenția și datele lor personale, pe care acestea le vând agențiilor de publicitate digitale. Cu cât mai mult timp petreci pe o anumită platformă, cu atât vinde mai multe reclame. Și cu cât mai tânără este persoana dependentă, cu atât mai lungă este perioada de care se va profita de utilizatorul respectiv. Nu vă înșelați: de dragul rezultatelor, marile companii încearcă în mod activ să îi facă dependenți pe copiii noștri.
Efectele acestei dependențe devin din ce în ce mai evidente. Cercetările au arătat că în jurul anului 2013, când Facebook a cumpărat Instagram, a existat o explozie în numărul de cazuri de depresie și anxietate printre adolescenți. Între 2011 și 2017, cazurile de depresie la adolescenți a crescut mai mult de 60%, cea mai mare creștere fiind înregistrată în rândul fetelor. Cazurile de auto-vătămare, suicid și tentative de suicid au crescut, de asemenea.
Corelația nu înseamnă cauzalitate, însă sunt puține alternative plauzibile care să explice deteriorarea masivă, bruscă și la nivel internațional a sănătații mintale a adolescenților în timpul perioadei de după apariția rețelelor de socializare.
Două alte pericole de o importanță majoră pentru părinți sunt pornografia online și influencerii trans.
Pornografia online de azi nu numai că este mult mai răspândită, ci este mult mai extremă și perversă decât era chiar și acum cinci ani. Rețelele de socializare distribuie conținut pornografic și sunt adesea doar primul pas către site-uri pornografice. Din nou, adolescenții nu trebuie să caute acest fel de conținut, ci ei sunt găsiți de acesta pe social-media.
În cele din urmă, în ciuda liniștii aproape totale asupra acestui subiect din partea mass-mediei, influencerii trans de pe social media sunt responsabili de mișcarea îngrijorătoare a transgenderismului printre adolescenți. (Pornografia online conține din ce în ce mai mult conținut pornografic transgender). Rețele de socializare răspândesc informații false despre medicamente și operații specifice lumii trans, iar influencerii îi învață pe tineri cum să-i mintă pe doctori și pe părinți pentru a beneficia de acestea.
În timp de s-ar putea măcar îmbunătăți legea COPPA din 1998 (Children’s Online Privacy Protection Act), rămâne la latitudinea noastră, a părinților de a ne proteja copiii de amenințările din partea Big Tech. Chiar și copiii care nu sunt prezenți pe social media îi simt efectele, deoarece întreaga atmosfera a unei școli sau organizații se schimbă atunci când rețelele sunt folosite chiar și de câțiva copii.
Însă părinții nu trebuie să dispere și să se simtă neputincioși. Sunt mulți pași pe care îi poți face imediat pentru a-ți proteja copiii în mediul online.
Părinții ar trebui să aibă conversații frecvente cu copiii lor despre tehnologie, în special despre tipul de conținut pe care l-au întâlnit, înainte de vârsta de 10 ani. Este de asemenea important să pui niște limite în jurul tehnologiei folosite în familia ta, de exemplu: fără dispozitive sau ecrane în camerele copiilor, mai ales noaptea, fără telefoane la masă, copiii și adolescenții să folosească internetul doar de la computerul familiei sau de la o tabletă folosită într-un spațiu unde pot fi văzuți (și de unde doar părinții știu parola), toată familia practică o sâmbătă sau duminică fără tehnologie, făcându-și timp și spațiu pentru a fi împreună. Este de ajutor ca părinții să folosească instrumente de ajutor parental: programe de software sau aplicații, setari făcute cu furnizorii de internet, motoarele de căutare și aplicații.
Părinții trebuie să își amintească că nu există nevoi reale pentru a le permite copiilor să aibă conturi pe rețelele de socializare, deși presiunea de a proceda astfel este foarte mare.
Clare Morell, Ethics and Public Policy Center
Sursa foto: Photo by Mohammad Metri on Unsplash
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează
Loghează-te cu Facebook
Loghează-te cu Google
Loghează-te cu Twitter