Mișcarea pro-viață alege binele dificil în loc de răul ușor

Orice viață, născută sau încă nenăscută (fetus) merită să fie protejată. Fiecare copil este conceput după asemănarea lui Dumnezeu, iar cei mai vulnerabili dintre ei merită dragostea cea mai profundă și cel mai intens efort de a-i proteja.

Cei nenăscuți fac parte dintr-un grup vulnerabil în societatea noastră. Șapte judecători au introdus așa-numitul “drept” la avort în Constituția Statelor Unite în 1973. Însă vremurile noastre sunt și mai primejdioase: nu numai că avortul la cerere este o practică obișnuită, dar este și susținut de voci importante aflate la guvernare.

Între timp, în afara sferei politice, militanții pro-viață se confruntă cu ceea ce Papa Ioan Paul al II-lea spunea că e “cultura morții” – diferitele curente tehnologice, științifice și comerciale care, în numele unui fals progres, încurajează abuzuri îngrozitoare asupra umanității.

Tehnologiile precum testarea genetică prenatală, au favorizat apariția amenințărilor la adresa unor grupuri vulnerabile. Industria generată de avorturi folosește și abuzează de aceste testări pentru a detecta trăsăturile sau caracteristicile copiilor nenăscuți care sunt considerate indezirabile sau pur și simplu nedorite. Această eliminare a celor “necorespunzători” ar trebui să fie numită ceea ce este, de fapt: eugenie. Și are un grup țintă: bebelușii cu dizabilități.

Cu câțiva ani în urmă, în mass-media se propagă un fapt senzațional: Islanda era pe punctul de a elimina sindromul Down. Însă, dacă analizezi situația dincolo de titlurile publicațiilor, vei descoperi că ceea ce a eliminat Islanda de fapt sunt bebelușii cu sindromul Down. Între 2008 si 2012, se estimează o rată a avorturilor de 100% a copiilor diagnosticați cu sindromul Down.

Din nefericire, Islanda nu e singura țară în care se practică acest lucru. În Danemarca, 98% din bebelușii diagnosticați cu acest sindrom sunt avortați. În Marea Britanie, avorturile ajung la 90%. În SUA cifrele sunt puțin mai încurajatoare (în mare parte datorită activismului neobosit al mișcării pro-viață); din nefericire, două treimi din copilașii cu acest sindrom sunt avortați și aici.

Înainte ca această activitate a Noii Eugenii să înceapă, mișcarea pro-viață a luptat eroic împotriva Vechii Eugenii a anilor trecuți. Se poate să fi auzit de o organizație pro-avort numită Guttmacher Institute, după Alan Guttmacher, cel care este “eroul” legislaturii pro-avort. Doctor la Spitalul John Hopkins și Mount Sinai, a fost președintele Organizației Planned Parenthood și a Federației International Planned Parenthood, vice-președinte al American Eugenics Society, al cărei crez era, dacă folosim cuvintele sale, că “ ar trebui să fie permisibil să avortezi orice sarcină… în care există o probabilitate ridicată de a rezulta un copil anormal sau cu malformații.”

Avortul este fondat pe ideea că dreptul la viață nu este dat de Dumnezeu, ci de stat, în anumite condiții. Avortul susține că anumite grupuri de persoane sunt mai vrednice să trăiască decât altele, că anumite grupuri de ființe umane, inocente, pot fi exterminate din orice motiv – sau fără niciunul. Să pledezi pentru avort înseamnă să crezi în ideea eronată că există “viață nevrednică de viață”.

Susținătorii pro-viață se bazează pe faptul că dreptul la viață nu se câștigă și nu este caracteristic unui grup specific, ci este un drept dăruit de Dumnezeu. Acest mesaj este simplu, clar, bazându-se pe autoritatea actului constitutiv al Statelor Unite ale Americii: “Toți oamenii sunt creați egali” și toți avem fundamentalul “drept la viață”. Acesta a fost mesajul proclamat în timpul generației Roe de cei asemeni lui dr. Mildred Fay Jefferson, prima femeie de culoare care a absolvit medicina la Harvard. “Nu sunt dispusă să stau deoparte și să permit acestui concept de viață neesențială să ne transforme țara într-o rezervație unde doar cei perfecți, planificați și privilegiați au dreptul să trăiască.”

Scopul militanților pro-viață este acela de a înfrânge această cultură a morții, astfel încât fiecare copil să fie binevenit în această lume și tratat cu dragoste și compasiune, nu din cauza legii, ci din cauză că acesta este comportamentul înscris în inimile oamenilor. Adeseori, să faci ceea ce este greșit este ușor, este confortabil și neprimejdios. Dar trebuie să faci ceea ce este greu, chiar dacă nu e convenabil, chiar dacă e inconfortabil și primejdios – pentru că este bine.

După First Things – The Pro Life Movement Chooses the Hard Right Over the Easy Wrong

Sursa foto: Photo by Zach Lucero on Unsplash