De ce perfecțiunea este încă departe de societatea noastră

Cât de repede se schimbă lucrurile! Un prieten îmi spunea recent că dacă totul pare în regulă și toți sunt optimiști, acesta este un semn că totul se va prăbuși în curând. Recent, toată mass-media prezintă povești sumbre și scenarii îngrozitoare. Război, pandemie, moarte, scăderea prețului acțiunilor.

În toată această incertitudine, am dat peste un paragraf din cartea lui Whittaker Chambers, “Witness”. Deși este scrisă în mijlocul secolului al XX-lea, se potrivește extrem de bine timpului nostru. Acesta scrie: “Pe măsură ce civilizația secolului al XX-lea ajunge la apogeu, propriile-i paradoxuri se dovedesc catastrofale. Progresele tehnologice incomparabile sunt din ce în ce mai mult dedicate activităților distructive. Cucerirea spațiului de către om a făcut din războiul total o experiență familiară, și, în zone întinse ale globului, cea mai întâlnită amintire din copilărie.” 

Cuvintele lui Chambers se dovedesc a fi adevărate, dacă ne amintim de titlurile întâlnite în mai toate publicațiile recente: “Cu cât crește prosperitatea, cu atât resentimentul devine expresia facială cea mai întâlnită pe fețele oamenilor secolului al XX-lea.”

Occidentalii, chiar și cei de la baza spectrului socio-economic, sunt cu mult mai prosperi decât bogații altor națiuni. Cu toate acestea, experimentăm mânie și resentimente. Un sondaj realizat de NPR-IBM Watson Health a concluzionat că 84% dintre participanți erau mai mânioși ca cei din generația anterioară. În același sondaj, 9 din 10 persoane au declarat că își vor exprima frustrările pe social media mai degrabă decât în realitate.

“Cu cât știința avansează în domeniul medical și epidemiologic (deși, se pare că bolile sunt cu un pas în față), cu atât mai mult oamenii mor din cauza celorlalți oameni.”

În zilele noastre medicamentele și vaccinurile sunt ceva obișnuit, iar studiile diverselor probleme de sănătate sunt în plin avânt. Nu credeam că vom asista la un război în bătrâna Europă civilizată.

“Oamenii nu au fost niciodată atât de educați, însă înțelepciunea – chiar sub formă de concept – a dispărut vădit din societate.”

Milenialii sunt cea mai educată generație din istoria recentă, însă IQ-urile înregistrate în țările dezvoltate sugerează că “oamenii devin mai idioți”. Tinerii acumulează mulți ani de școală, însă atunci când au nevoie de vechiul bun simț pentru a naviga în lumea reală, sunt cu totul pierduți.

Ce a cauzat toate acestea? Chamber ne oferă o teorie: “Sub influența rafinată a ideii progresului, omul – crezând despre sine că e măsura tuturor lucrurilor – a dobândit o conștiința superficială și un optimism infatuat. Ideea că omul este păcătos și are nevoie de mântuire a fost schimbată subtil cu ideea că omul este bun în natura sa, și astfel capabil de perfecționare nelimitată. Această perfecționare este dobândită prin tehnologie, știință, politică, reformă socială și educație. Liberalismul secolului al XX-lea spune că omul este esențialmente bun, deoarece este rațional, iar rațiunea sa este divină (dacă vorbitorul este un protestant liberal) sau cel puțin inofensivă (dacă vorbitorul este neafiliat religios). Astfel, paradoxurile credinței creștine care sfidează rațiunea sunt ocolite cu succes.”

În esență, Chambers crede că l-am uitat pe Dumnezeu și am căutat perfecțiunea de unii singuri, o preocupare care este confirmată de numărul crescând al oamenilor neafiliați religios din societatea de azi. Chambers observă că rezultatele unei astfel de îndeletniciri nu produc rezultate prea satisfăcătoare. 

Conștientizând toate acestea, nu ar fi mai înțelept să recunoaștem slăbiciunea umană și să ne reexaminăm relația cu Dumnezeu, în special în aceste vremuri de incertitudine?

Annie Holmquist, Intellectual Takeout

Sursa foto: Photo by Jane Palash on Unsplash