Termenul de “personaj feminin puternic” a fost folosit în exces la Hollywood. Acest personaj joacă rolul unei fete dure îmbrăcate în piele sau al femeii fatale în filmele de acțiune și thrillere – și ia locul oricărui personaj care ar fi fost interpretat în mod obișnuit de un bărbat. Orice personaj feminin cu un minim de autonomie este promovat ca fiind unul puternic. Chiar dacă personajul dur are un anumit statut sau o recomandare care să îi dovedească valoarea, publicul nu o va lua ca atare. Deseori va trebui să își demonstreze puterea înainte ca publicul să o creadă. Gândiți-vă la agentul Carter din Captain America: The First Avenger (2011): știm aceasta este un ofițer de rang înalt, respectată de colegii și superiorii săi, dar totuși trebuie să o vedem lovindu-l cu pumnul pe unul dintre stagiari pentru a crede că este capabilă.
Aceste personaje puternice sunt menite să fie o revoltă împotriva rolurilor de gen stereotipe, dar s-au transformat în eroine care le fac pe celelalte femei să se simtă îngrozitor pentru că nu sunt “mai bărbate”. Ideea că respingerea blândeței te face puternic duce la prezentarea altor personaje mai blânde ca fiind slabe, alimentând și mai mult definiția stereotipă a “femininului”.
De fapt, aceste personaje feminine presupus puternice primesc adesea o putere simbolică, în sensul că sunt totuși mai puțin dominante decât omologii lor masculini. Acestea se supun frecvent indicațiilor altora pe parcursul filmului și îl lasă pe eroul masculin să preia conducerea spre finalul filmului. Personajele feminine sunt, de asemenea, scutite de violență excesivă, deoarece se crede că sunt mai puțin înfricoșătoare.
Eroina femeie fatală a început ca personaj negativ, dar, pe măsură ce atitudinile față de sexualitatea feminină au evoluat, tipul de personaj a evoluat și a devenit protagonist, prin urmare nu este o surpriză faptul că acestea sunt adesea ambigue din punct de vedere moral. Această eroină este frecvent hotărâtă și brutală, iar conceptul pune în opoziție bunătatea și blândețea cu puterea. Acest lucru provine din presupunerea că femeile puternice și feminitatea tradițională sunt în contradicție și că bunătatea este uneori interpretată greșit ca fiind maternă.
Astfel, o problemă majoră a personajelor feminine puternice de la Hollywood este că acestea sunt frecvent complimentate pentru includerea lor, chiar dacă personajul este subdezvoltat, cade în capcanele clișeelor sau este pur și simplu plictisitor. Există atât de multă presiune pentru a prezenta personaje feminine puternice, încât sarcina crucială de a crea caractere complexe este trecută cu vederea, iar strictul necesar primește aplauze.
Chiar și portretizarea puterii personajelor feminine este denaturată. Nu ar trebui ca excelența personajului să se reducă doar la faptul că știe să tragă cu o armă. Personajele bine dezvoltate și multi-fațetate ar trebui lăudate. “Puterea” este un cuvânt care se aplică la mult prea multe personaje pentru a putea fi un criteriu util în a determina dacă un personaj este sau nu inspirațional. Această portretizare stereotipă a puterii subminează, de asemenea, puterea mentală și emoțională pe care multe femei o manifestă în timp ce luptă împotriva prejudecăților de gen și își apără drepturile.
Nu avem nevoie de personaje feminine care să se revolte împotriva feminității, ci de personaje feminine care să demonstreze că feminitatea și puterea nu se exclud reciproc, iar puterea unei femei e diferită de cea a unui bărbat. Avem nevoie de personaje feminine care să demonstreze că nu trebuie să fii lipsit de emoții pentru a fi puternic; avem nevoie, de asemenea, și de personaje ambigue din punct de vedere moral care sunt mai masculine – fără a le judeca pe celelalte care nu sunt – și de orice altă formă de personaj feminin puternic. Nu avem nevoie de ceea ce au ajuns personajele feminine puternice: un stereotip leneș și toxic exploatat în locul unui personaj realist.
Sunetra Ghose, Her Circle
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează
Loghează-te cu Facebook
Loghează-te cu Google
Loghează-te cu Twitter