Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții! – Prov. 4:23
Păzește-ți inima de gânduri pline de poftă
Mulți oameni cred că dezvoltarea începe de la exterior, dar noi credem că ne dezvoltăm de la interior spre exterior. Credem că lucrurile mărețe din viață nu vin din avantajele noastre externe, ci din resursele noastre interioare. Asta înseamnă că, oricât de rea devine această lume, având pe Isus înviat în tine, ai întotdeauna de oferit ceva pozitiv fiecărei persoane pe care o întâlnești.
În loc să încerci să pari impresionant, concentrează-te să-ți păzești inima. Protejează “mai mult decât orice” o conștiință curată înaintea Domnului. Amintește-ți în fiecare zi că El se bucură de tine. Indiferent de nebunia care se petrece în jurul tău, “izvoarele vieții” Lui pot curge în tine și prin tine pentru a reîmprospăta pe alții.
Un istoric, prieten de-al meu – Dr. John Woodbridge – mi-a spus această poveste adevărată despre marele evanghelist Billy Graham: În 1976, când Jimmy Carter candida pentru președinție, revista Playboy l-a intervievat în timpul campaniei sale. La un moment dat în timpul interviului Carter a recunoscut: “Am privit multe femei cu poftă. Am săvârșit adulter în inima mea de multe ori.” Lucrul acesta nu ne mai surprinde azi, dar a ajuns știre națională atunci.
Nu cu mult timp după aceea, Billy Graham era la telefon cu prietenul meu John. Printre altele, au discutat despre interviul lui Carter. Billy a explicat cât de dezamăgit era că un creștin atât de prominent a declarat asta. Billy nu era naiv, nici nu îl critica pe Carter. Dar el își stabilise un standard atât de înalt pentru ceea ce permitea în propria lui gândire încât era întristat pentru Carter. Nu e de mirare că lucrarea lui Billy Graham curgea plină de “izvoare ale vieții” pentru atâția oameni!
Fiule, prin harul lui Dumnezeu, poți să-ți păzești inima cu aceeași vigilență – în două moduri.
În primul rând, poți să-ți păzești inima de gândurile pline de poftă. Îți amintești standardul înalt pe care ni l-a dat Isus? „Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui.” (Matei 5:28). Nu avem dreptul să-i răspundem Regelui nostru: „Nu, asta e imposibil. Ceri mult prea mult de la mine.” Poruncile Lui nu sunt imposibilități pentru noi – nu cu ajutorul Său. Totodată, ele nu sunt nici un meniu din care să alegem. Poruncile Lui Dumnezeu reprezintă integritatea totală a Lui care intră în noi prin harul Lui, făcându-ne astfel întregi.
Haideți să ne rugăm întotdeauna Lui: “Doamne, ajută-mă să Te ascult chiar acum, la un nivel mai profund.” Și să ne susținem unul pe altul în lupta pentru integritatea noastră. Dar să nu facem niciodată loc păcatului, nici măcar în gândurile noastre. Evanghelia ne cheamă să trăim vieți în care să-I fim “plăcuți în orice lucru” (Coloseni 1:10). Aceasta nu înseamnă o perfecțiune lipsită de păcat, ci deschidere totală. Așa arată iubirea pentru Isus. El ne iubește, și noi Îl iubim înapoi, deschizându-ne în fața Lui în tot ceea ce suntem. Nu Îi spunem niciodată să se retragă sau să plece de la noi. Putem înfrunta ce este mai rău în noi, pentru că El este Regele nostru al harului.
Deci, în clipa în care pofta ne apare în minte, să refuzăm ispita și să strigăm către Domnul după ajutor. El este mereu acolo. Biblia spune despre Iov nu că nu a fost niciodată ispitit de rău, ci că “se abătea de la rău” (Iov 1:1, 8; 2:3). Biblia numește asta “neprihănire” sau “integritate” (Iov 2:9). Nu poți opri păsările să zboare deasupra capului tău, dar le poți opri să-și facă un cuib în părul tău. Așa arată “păzirea inimii”. Așa rămân “izvoarele vieții” proaspete și abundente înăuntrul nostru.
Păzește-ți inima de gândurile deznădăjduite
Al doilea mod este să-ți păzești inima de gândurile deznădăjduite. Cea mai mare ispită a ta nu este sexuală, ci spirituală – să renunți la Dumnezeu, pentru că crezi că El a renunțat la tine. Martin Luther a înțeles asta.
Ispita mea este aceasta – să cred că nu am un Dumnezeu plin de har. Acest lucru se întâmplă deoarece sunt încă prins în lege. Este cea mai mare durere și produce moarte. Dumnezeu o urăște și ne consolează spunând: “Eu sunt Dumnezeul tău.” Cunosc promisiunea Lui și totuși, dacă un gând care nu valorează nimic mă copleșește, am avantajul (pe care Domnul Dumnezeul nostru mi-l dă) de a mă agăța din nou de Cuvântul Lui. Slăvit să fie Dumnezeu, mă țin de prima poruncă: “Eu sunt Dumnezeul tău. Nu te voi devora. Nu te voi otrăvi.” Ar trebui să știm că deasupra oricărei dreptăți și al oricărui păcat stă declarația: “Eu sunt Domnul Dumnezeul tău.”
Noi, păcătoșii, suntem cei cărora Isus continuă să Se ofere: “Cine crede în Mine” – nu “Cine Mă merită” – ci “Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura” (Ioan 7:38). Deci, nu mai suntem limitați la noi înșine. Nu vom aduce niciodată nevoile noastre la Isus și să plecăm de la El cu mâinile goale. Știu asta din propria experiență, fiule. Continuă și tu să te întorci la El și vei ști și tu din propria-ți experiență, din ce în ce mai mult.
Romantism profund
Uite cât de personal devine. Pentru prea mulți ani, nu am înțeles de ce Dumnezeu m-a creat o ființă sexuală. Această intensitate sexuală masculină pe care am început să o simt în copilărie, care a crescut odată cu maturizarea mea în bărbat și care a pulsat în mine toți acești ani – de ce? Nu poate fi un lucru murdar. Nu poate fi absurd. A fost ideea Lui, dar care a fost scopul Lui?
La un moment dat pe parcursul călătoriei, am realizat în sfârșit: “Sentimentele mele puternice nu sunt doar pentru mine. Sunt pentru ea. Sexualitatea mea arde în mine pentru a mă îndruma spre soția mea, pentru a o face fericită.” Pentru mine, ca bărbat căsătorit, păzirea inimii înseamnă să-mi dedic sexualitatea – toată această energie – soției mele, și numai ei. Atunci, dorința mea este focalizată și intensificată și mai mult. Astfel, soția mea este onorată și iubită, eu sunt onorat și iubit, iar noi, ca un cuplu, avem și mai multă energie pozitivă pentru a-i sluji pe ceilalți. Pentru noi, aceasta este modalitatea în care “drama” sexuală umană se varsă în “râurile de apă vie” pe care Isus le-a promis.
Păzirea inimilor noastre este modul în care, prin harul Lui, soția mea și cu mine am găsit calea către un romantism profund, cu patru copii și cincisprezece nepoți. Isus construiește ceva din noua Lui lume de noblețe prin familia noastră. A început când El mi-a atins corpul cu darul sexualității. Dar a început să aibă sens când în cele din urmă l-am primit ca pe un dar, nu doar pentru mine, ci și pentru ea. Sexualitatea și spiritualitatea pot să conveargă cu putere dătătoare de viață. Cine ar fi știut?
Fiule, în anii tăi de celibat și în anii tăi de căsătorie când ești departe de casă, sexualitatea ta poate fi o armă puternică în scopul binelui. Sexualitatea inactivă nu este lipsa sexualității. Este sexualitatea cu un scop. Este sexualitatea care își găsește scopul ultim în a fi dedicată lui Dumnezeu – și binecuvântată de Dumnezeu. Cum știm asta? Cum știm că sexualitatea inactivă poate fi o “sexualitate gloriosă”? Știm de la Isus. El a fost om, nu a avut niciodată relații sexuale și totuși a fost complet glorios. Ce a făcut cu toate energiile sale la toate nivelurile ființei sale? “…Umbla din loc în loc, făcea bine” (Faptele Apostolilor 10:38). Și tu poți face la fel, prin harul Lui, pentru slava Lui.
Nu spun că este ușor. Este greu, într-adevăr. De fapt, știu doar un singur lucru care este mai greu decât să-L ascult pe Domnul, și acela este să nu-L ascultl. Să cedez impulsurilor mele. Să îmi trăiesc sexualitatea în felul meu nebun și apoi să simt gustul amar al regretului și rușinii. Asta este cu mult mai greu.
Sexualitatea ca dar
Așadar, de ce să nu primești sexualitatea ca un dar de la El, și pentru El? De ce să nu-I mulțumești pentru acest dar uimitor? De ce să nu-ți dedici sexualitatea Lui în fiecare zi? Păzește în inima ta, înțelegerea scopului acesta nobil al lui Dumnezeu, prin tot ceea ce ești.
Inima ta poate fi cel mai înfricoșător pericol, dar și resursa ta secretă. A lupta bine pe termen lung înseamnă să aduci inima ta goală și frântă să fie umplută și reumplută, din nou și din nou, de Domnul. Să nu-ți păzești inima de El! Poți să-i aduci Lui întrebările și durerile, nevoile și confuziile tale clipă de clipă. Deschide-ți Biblia în fiecare dimineață, citește un psalm și roagă-te. Psalmul 25, de exemplu este brut și real. Este “apă vie” pentru bărbații epuizați. Mergi acolo, fă o scufundare adâncă, câte un verset o dată și Isus te va surprinde cu modul în care inima Lui poate curge în inima ta. El îți va da cu bucurie tot ce ai nevoie pentru tine și pentru cei din jurul tău în fiecare zi, chiar până în ultima ta zi.
Iar când îți va sosi ceasul, vei muri fericit. Viața ta va fi o poveste plină de inspirație în care Isus a salvat și a îmbărbătat pe alții prin tine. La înmormântarea ta oamenii vor plânge. Și amintirea ta îi va întări pentru mulți ani, până ei înșiși își vor sfârși alergarea.
Ray Ortlund, Crossway
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează