Cine este mai irațional – credinciosul sau necredinciosul?

Există foarte puține lucruri asupra cărora conservatorii, liberalii și oamenii de stânga sunt de acord. Dar dacă nu sunt religioși, toți sunt de acord că oamenii religioși sunt mai iraționali decât cei nereligioși.

Este o axiomă seculară faptul că secularismul și oamenii secularizați sunt înrădăcinați în rațiune, în timp ce religia și cei religioși sunt înrădăcinați în iraționalitate.

Aceasta este ceea ce crede aproape fiecare profesor universitar și ceea ce învață aproape fiecare student din America. În rândul intelectualității, este un fapt de necontestat. Ajută la explicarea motivului pentru care, după primul sau al doilea an de facultate, mulți studenți se întorc în căminele lor religioase, înstrăinați de religia părinților lor și, adesea, disprețuitori față de aceasta – și adesea față de părinții înșiși.

În perioada din viața lor în care majoritatea oamenilor sunt cel mai ușor de îndoctrinat – aproximativ între 18 și 22 de ani –, tinerii americani aud un singur mesaj: dacă vrei să fii o persoană rațională, trebuie să abandonezi religia și să îmbrățișezi secularismul. Cei mai mulți tineri americani nu sunt niciodată expuși la un punct de vedere opus, în niciun moment din viața lor universitară.

Cu toate acestea, această presupusă axiomă nu numai că este falsă, dar este chiar complet opusă adevărului. Adevărul este că, în prezent, cei secularizați dețin monopolul asupra credințelor iraționale.

O dovadă este faptul că universitățile au devenit cele mai iraționale instituții. Nu întâmplător, acestea sunt și cele mai secularizate instituții. De fapt, primul fapt este un rezultat al celui de-al doilea.

S-ar putea oferi exemple în fiecare domeniu al vieții. Iată doar câteva:

Numai cei secularizați cred că „bărbații nasc”.

Numai cei secularizați cred că bărbaților – cu condiția, desigur, ca aceștia să spună că sunt femei – ar trebui să li se permită să concureze în sporturile pentru femei.

Numai cei secularizați cred că unei fete tinere care spune că este băiat sau unui băiat care spune că este fată ar trebui să i se administreze hormoni care blochează dezvoltările de pubertate.

Numai cei secularizați cred că fetelor care spun că sunt băieți ar trebui să li se înlăture chirurgical sânii sănătoși.

Numai cei secularizați cred că este bine ca bărbații travestiți să danseze (adesea în mod provocator) în fața unor copii de 5 ani.

Numai cei secularizați sunt de acord ca Disney să renunțe la utilizarea cuvintelor „băieți și fete” la Disneyland și Disneyworld.

Numai cei secularizați cred că „a nu ține cont cont de culoarea pielii înseamnă a fi rasist”. Asta este ceea ce se predă în aproape toate universitățile laice (și doar cu nume religios) din America de astăzi.

Numai cei secularizați cred că mai puțină poliție, mai puține procese și pedepse mai mici la închisoare (sau deloc) duc la mai puțină infracționalitate.

Câți dintre susținătorii occidentali ai lui Josef Stalin – tiranul care a ucis aproximativ 30 de milioane de oameni – erau nereligioși și câți erau religioși?

Universitatea Stanford, o instituție complet laică, tocmai a lansat o „Inițiativă de eliminare a limbajului dăunător”. Aceasta informează toți profesorii și studenții de la Stanford cu privire la cuvintele „dăunătoare” pe care ar trebui să le evite și la cuvintele care ar trebui să le înlocuiască.

Câteva exemple:

Stanford le cere studenților și profesorilor săi să nu se numească „americani”. Mai degrabă, ar trebui să se numească „cetățean SUA”. De ce? Pentru că cetățenii din alte țări din America de Nord și America de Sud s-ar putea simți jigniți.

Este oare rațional acest lucru?

Stanford le cere profesorilor și studenților săi să nu folosească termenul „blind study” (studiu anonim; în termenul englezesc, „blind” înseamnă orb). De ce? Pentru că acesta „perpetuează în mod neintenționat faptul că dizabilitatea este cumva anormală sau negativă, favorizând o cultură abilistă”. În schimb, facultatea și studenții de la Stanford ar trebui să spună „masked study” (studiu camuflat).

Două întrebări: Afirmația universității Stanford că a fi orb nu este un handicap este rațională sau irațională? Și ce procent dintre cei care fac această afirmație sunt nereligioși?

Lista lucrurilor iraționale (și imorale) pe care le cred oamenii secularizați – și pe care oamenii religioși nu le cred – este foarte lungă. După cum spune un citat atribuit lui G.K. Chesterton: „Când oamenii încetează să mai creadă în Dumnezeu, nu este adevărat că nu cred în nimic; ei cred în orice”.

Cu toate acestea, mulți oameni cred că oamenii religioși, și nu cei secularizați, sunt oamenii iraționali din zilele noastre. Aceasta, în mod ironic, este doar o altă credință irațională susținută de cei secularizați. Și, bineînțeles, nu este dezinteresată – la fel precum credința că mai mulți oameni au fost uciși de religie (adică, în esență, de creștini) decât de oameni laici. Totuși, și aceasta este irațională – și falsă. Numai în ultimul secol, 100 de milioane de oameni au fost uciși de regimuri laice – și antireligioase.

Da, oamenii religioși au unele convingeri iraționale. Dar trebuie făcute două precizări în această privință:

Una este că aceste credințe religioase pe care majoritatea oamenilor le numesc „iraționale” nu sunt iraționale, ele sunt doar imposibil de demonstrat. De exemplu, convingerile că există un Creator transcendent și că acest Creator este sursa drepturilor noastre nu sunt iraționale; ele sunt de neprobat. Ateismul – credința că totul a venit din nimic – este considerabil mai irațional decât teismul.

Celălalt punct este că ființele umane sunt programate să creadă în ceea ce nu este rațional. Iubirea este adesea nerațională – iubirea față de copiii noștri, iubirea romantică, iubirea pentru muzică și artă, iubirea față de un animal de companie; dorința noastră de a ne angaja în sacrificiul de sine pentru altul este adesea nerațională – de la sacrificiile pe care le fac copiii pentru părinți și părinții pentru copii până la sacrificiile făcute de salvatorii neevrei ai evreilor în timpul Holocaustului.

Ceea ce face o religie bună este faptul că le oferă adepților săi o modalitate morală, emoțională, intelectuală și spirituală profundă de a exprima ceea ce nu este rațional. Prin urmare, ei pot rămâne raționali oriunde în afara religiei. Cei secularizați, neavând o religie în cadrul căreia să exprime non-raționalul, sfârșesc adesea prin a face acest lucru în altă parte din viață.

Astfel, doar cei religioși cred că „La început Dumnezeu a creat Cerurile și Pământul”, dar nu cred că bărbații pot naște. Între timp, cei nereligioși nu cred că „La început Dumnezeu a creat Cerurile și Pământul”, dar numai ei cred că bărbații nasc.

Un text de Dennis Prager