Care este cel mai important lucru în clipa morții?

”Chiar dacă ar fi să umblu

prin Valea Umbrei Morții,

nu mă tem de niciun rău,

căci Tu ești cu mine!”

Psalmul 23

Am trăit ”clipa morții”. Pentru majoritatea dintre noi, clipa aceea este trăită o singură dată. Alții, puțini, o trăiesc de mai multe ori. Clipa morții nu este mai lungă decît orice altă clipă. Ora morții nu este mai lungă de 60 de minute, ziua morții este tot de 24 de ore. Pînă în clipa morții, ziua morții și orele de dinainte, chiar ora morții pot fi toate banale, obișnuite, plictisitoare chiar.

Aș dori să vă povestesc cum este în clipa morții, atunci cînd ești sigur că nu mai scapi. Sînt cîteva lucruri pe care le-am rememorat șocat cu soția mea la săptămîni după ce s-a întîmplat. Am avut o atît de mare liniște, pace și bucurie și în timpul zborului cu elicopterul, cînd deja știam că este foarte grav, mi-am rememorat iubirile. Se spune că în clipa morții îți trece toată viața prin fața ochilor… mie mi-au trecut toate iubirile pe care Dumnezeu mi le-a turnat în viață.

Am fost iubit de mama, care m-a îngrijit, văduvă fiind; am fost iubit de cei dragi, rudenii. Am fost copleșit de iubirea soției mele, de iubirea copiilor, de iubirea bisericii pe care am păstorit-o, de iubirea ucenicilor pe care i-am slujit, dar cea mai de preț iubire a fost dragostea Domnului care m-a mîntuit.

Acel sentiment al faptului că ești pe Mîini bune, cum spunea prietenul meu Cristi Țepeș: “vă las pe mîini bune”, “în mîini sigure”, cum spunea mentorul meu, pastorul Florian Negruțiu, m-a îmbrăcat în bucurie și pace.

Pentru noi, creștinii, moartea nu este o încălecare pe calul gălbui al Îngerului Morții, nu este un sărut al Nimicitorului, nu este nici o secerare a acelui personaj sumbru reprezentat în iconografia populară printr-un Înglugat asexuat cu o coasă. Pentru noi este: “în Mîinile Tale îmi încredințez duhul”. Imitîndu-ne Mîntuitorul, putem spune aceleași cuvinte către Cel care ne-a iubit mai mult decît oricine altcineva, cu o iubire care depășește orice altă iubire experimentată de noi.

Moartea creștinului este o cădere în îmbrățișarea iubirii supreme, o îmbrățișare din care nu ne vom mai smulge și nimic și nimeni nu ne mai poate smulge.

Pasajul este greu și dureros, dar destinația?

Clipa morții este cel mai mare test al întregii noastre vieți.

Atunci, cînd ești înconjurat de străini, ești conectat la aparate, cînd totul în jurul tău ticăie, țiuie și țîrîie, singura prezență care contează este un PREZENT-ABSENT, un VĂZUT-NEVĂZUT. Dumnezeu Însuși, Creatorul, Cel care știe cum încă de la concepție mi-a așezat acest tip de aortă ușor degenerabil.

Atunci, în clipa morții, pe patul morții, în pragul morții, cel mai important lucru este relația pe care ai avut-o toată viața cu Dumnezeu. Dacă El este acolo, treci cu bine chiar și prin valea umbrei morții.

Am avut multe întîlniri cu moartea altora, fiind capelan. Am avut trei mari întîlniri ratate și eu personal, momente în care aș fi putut muri. Cel mai semnificativ, la 36 de ani. Dar ca aceasta niciuna!

Multă vreme m-am rugat să mor alături de soția mea și să ne ținem de mînă în clipa morții. Am considerat aceea ca fiind cea mai bună companie. Acum știu cum se moare, pentru mine va fi un deja-vu. Am fost, am văzut, m-am întors și știu că mă voi duce din nou încă o dată, de acea dată … de tot. Dar acum știu care este cea mai bună companie în ziua morții: dintre toate iubirile experimentate în viață, cea mai bună alăturare este de Cel care este chiar Dragoste! Dumnezeu este Dragoste!

Psalmul 116:

“Iubesc pe Domnul, căci El aude
glasul meu, cererile mele.

Da, El Și-a plecat urechea spre mine,
de aceea-L voi chema toată viața mea.

Mă înfășuraseră legăturile morții
și m-apucaseră sudorile mormântului;
eram pradă necazului și durerii.

Dar am chemat Numele Domnului și am zis:
„Doamne, mântuiește-mi sufletul!”

Domnul este milostiv și drept
și Dumnezeul nostru este plin de îndurare.

Domnul păzește pe cei fără răutate:
eram nenorocit de tot, dar El m-a mântuit.

Întoarce-te, suflete, la odihna ta,
căci Domnul ți-a făcut bine!

Da, Tu mi-ai izbăvit sufletul de la moarte,
ochii din lacrimi și picioarele de cădere.

Voi umbla înaintea Domnului,
pe pământul celor vii.”

Un lucru este extrem de sigur pentru fiecare dintre voi! Nu este sigur că toți veți avea meseria cea mai potrivită. Nu este sigur că toți vei “reuși” în viață. Nu este sigur că vă veți căsători cu “iubirea vieții”. Nu este sigur chiar că vă veți căsători unii dintre voi. Nu este sigur dacă veți avea copii. Nu este sigur dacă veți ajunge la vîrste mai înaintate. Dar un lucru este sigur: toți veți fi pe unde am fost eu, pe patul morții, în clipa morții.

Nu este însă sigur că veți fi toți în cea mai bună companie atunci! Cea mai bună însoțire este Cel care a biruit Moartea. El care este Învierea și Viața. Cel care a spus despre Sine că este Calea, Adevărul și Viața! Este Singurul care te poate trece prin cel mai întunecat pasaj, pentru că a fost încolo și încoace, a murit și a Înviat, trăiește și S-a dus să ne pregătească un loc.