Cand inteligența artificială creează artă, ce devine artistul?

După ce Allen a câștigat, a izbucnit indignarea, dar Allen a apărat decizia sa de a trimite pictura pe care nu a pictat-o, argumentând că intenția sa nu a fost să înșele, ci să atragă atenția asupra potențialului inteligenței artificiale. “Am câștigat”, a spus Allen, “și nu am încălcat nicio regulă”.

Acesta este doar un alt exemplu despre cum inteligența artificială ridică întrebări despre natura și scopul lucrurilor și cum se raportează la umanitatea noastră. Ce este “arta” într-o lume în care inteligența artificială poate nu numai să reproducă aproape orice imagine, dar să producă imagini originale cu o precizie și abilitate superioară? Este arta, cel puțin arta așa cum o știam noi, sfârșită acum că abilitățile creative (pentru care odată o era nevoie de o viață pentru a fi măiestrite) sunt reduse la o apăsare de taste? Ce va motiva acum un tânăr artist promițător să dezvolte aceste abilități? Va deveni pictura o activitate de agrement pentru doar câțiva oameni?

Deoarece arta este o modalitate de a exprima sens și semnificație, a fost întotdeauna o activitate exclusiv umană. Până la urmă, numai oamenii caută sensul vieții, nu doar supraviețuirea. Pe lângă frumusețea și abilitățile pe care arta le implică, tendința noastră este să prețuim căutarea sensului pe care o vedem în lucrările creative ale altora.

Așa cum a scria odată Vincent van Gogh într-o scrisoare către fratele său: 

“Vreau să ajung în punctul în care oamenii spun despre lucrările mele: acest om simte profund, acest om simte intens. Deși sunt deseori în adâncurile suferinței, încă există calm, armonie pură și muzică în interiorul meu. Văd picturi sau desene în cele mai sărace colibe, în oamenii cei mai murdare. Și mintea mea se îndreaptă către aceste lucruri cu un impuls irezistibil.”

Astfel, arta este o modalitate prin care căutăm și de a comunicăm semnificație. Chiar și arta abstractă, precum “Guernica” lui Picasso sau “Compoziție cu roșu, albastru și galben” de Piet Mondrian reflectă felul în care suntem creaturi care caută sensul. Deși o fabrică de vopsele care explodează ar putea produce un amestec de culoare care seamănă cu o pictură Jackson Pollock, lipsa intenției, comunicării și abilității fac toată diferența.

Datorită acestor trei linii directoare – ce se spune, cum se spune și de ce se spune – arta produsă de AI este clar diferită față de cea produsă de oameni. O mașină spune ceva când i se cere să o facă, comunicând pentru că i se poruncește. Astfel, atunci când vine vorba de arta generată de inteligența artificială, ceea ce este spus cât și motivul pentru care este spus, în cele din urmă arată către o persoană – Jason Allen, să spunem așa, care a inițiat cererea.

O problemă majoră și mai importantă din lumea artei decât dacă o piesă este pictată sau imprimată este dacă sensul este construit sau descoperit. Dacă este construit, atunci scopul artei este numai auto-expresia atât a producătorului, cât și a consumatorului. Artistul este responsabil doar să creeze o “experiență interpretativă” și nu este supus unor realități fixe în afara noastră. Dacă lumea a fost creată cu sens, atunci sarcina artistului este să descopere și să comunice, indicând un sens care există deja acolo.

Involuția artei moderne și postmoderne, care a început cu mult înainte de apariția inteligenței artificiale și variază de la ciudat la scârbos, are mult mai mult de-a face cu pierderea sensului la nivel cultural decât cu adăugarea acestei noi tehnologii. Fără îndoială, oamenii vor continua să folosească inteligența artificială pentru a genera imagini, dar indiferent cât de pricepuți sau influenți devin algoritmii, aceștia vor rămâne totuși doar o unealtă, nimic mai mult. Nu vor înțelege niciodată de ce fac ceea ce fac.

Însă oamenii vor continua să se gândească la sensul universului și la locul nostru în el și vor continua să creeze sens atunci când nu-l pot găsi. Faptul că suntem atât de conștienți de sens spune multe despre lumea în care trăim și despre ce fel de creaturi suntem. Așa cum a spus C.S. Lewis, “dacă întregul univers nu are sens, nu am fi putut descoperi că nu are sens”.

De aceea, lucrările lui Van Gogh vor continua să ne uimească, iar bunicile vor continua să atașeze desenele copiilor de patru ani pe care îi cunosc și îi iubesc pe frigider. În cele din urmă, doar oamenii pot fi artiști. Chiar și cea mai bună “artă” generată de o mașină este doar o versiune mai sofisticată de a picta după numere. A fi uman înseamnă a crea, a inventa, a inova. A crea artă este modul în care oamenii parafrazează creația, ceva ce facem pentru că suntem făcuți în imaginea Creatorului.

John Stonestreet, Kasey Leander – Breakpoint

Photo by Europeana on Unsplash