Continuăm călătoria noastră spre lumină cu un o poezie inedită, diferită de cele pe care suntem obișnuiți să le ascultăm în bisericile noastre. Sunt frumoase și acelea și suntem binecuvântați prin ele, dar, de data aceasta vă chem să ascultăm ceva altfel.
Nu voi oferi explicații. Cred că poezia trebuie gustată! Dacă aș începe să o desfac în bucăți și să o analizez vers cu vers, ar fi ca și cum v-aș oferi rețeta cele mai delicioase prăjituri și…atât. Nu voi face asta. În schimb, vă ofer prăjitura, vă chem să o gustați și să vă…luminați, precum Ionatan, când a gustat din fagurul de miere. În cele din urmă, călătorim spre lumină!
Colind
„De unde vii? Ce vești ne-aduci?”
„Tocmai mă-ntorc din Bethleem,
Unde se naște Dumnezeu”.
„Cum e la față? L-ai văzut?”
„Are un licăr ca de stea
Și, cânt de uiți cât e de mic,
Te-aprinde dorul să Îl crești”.
„Ți-a spus ceva?”
„Am deslușit,
Pe când scâncea, un luminiș
În noaptea sufletului meu,
Iar Maica Lui mi-a pus sub strai
Un înger să-mi țină de rai
Pe drumul lung până la voi”.
Poezia e preluată din volumul „O candelă în noapte”, de Monica Pillat, editura Spandugino, București, 2024, p. 17.
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează
Loghează-te cu Facebook
Loghează-te cu Google
Loghează-te cu Twitter