Căi vechi pentru un an nou

În calitate de creștini, căutăm uneori „noul” și pentru viața noastră spirituală. Ne uităm la noi strategii și metode care să ne ajute să creștem în credința noastră. Căutăm noi devoționale sau cărți care să ne inspire în creșterea noastră. Este posibil să parcurgem bloguri, să ascultăm podcast-uri, să participăm la conferințe și retreat-uri – toate în speranța de a găsi acel lucru pe care nu l-am încercat încă și care ne va ajuta să creștem în credința noastră.

Deși suntem recunoscători pentru resursele noi, pentru a crește în apropierea de Hristos nu avem nevoie de o abordare fundamental nouă. Avem nevoie de una veche. Domnul ne-a dat deja tot ceea ce avem nevoie și a fost disponibil dintotdeauna: căile harului.

Când Hristos a însărcinat bisericile să facă ucenici, a dat instrucțiuni simple: „Prin urmare, duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt şi învăţându-i să păzească tot ce v-am poruncit!” (Matei 28:19-20). Ucenicii trebuiau să facă noi ucenici prin predicarea și învățarea a tot ceea ce Isus a poruncit. Ei trebuiau apoi să-i boteze pe acești noi credincioși.

Harul extraordinar al lui Dumnezeu, prin puterea Duhului Sfânt, a lucrat prin aceste căi obișnuite pentru a crește biserica. Este la fel și pentru noi astăzi. Teologii folosesc termenul „căi ale harului” pentru a descrie grija lui Dumnezeu pentru poporul Său. Louis Berkhof definește căile harului ca fiind „canale obiective pe care Hristos le-a instituit în biserică și de care se leagă în mod curent în comunicarea harului Său”. Dumnezeu folosește aceste mijloace pentru a ne apropia de El, pentru a fi în părtășie cu noi și pentru a ne antrena în neprihănire.

Care sunt aceste căi? Potrivit Westminster Shorter Catechism, ele sunt în primul rând Cuvântul lui Dumnezeu, sacramentele Sale și rugăciunea. În cartea Faptele Apostolilor, biserica a crescut tocmai prin aceste lucruri: „Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în părtăşie, în frângerea pâinii şi în rugăciuni”. (Fapte 2:42).

Și în toate generațiile de atunci, Dumnezeu lucrează folosind aceleași căi obișnuite. Este modul în care ne hrănește spiritual. Este modul în care rămânem în părtășie cu El. Este modul în care Îl cunoaștem. Este modul în care creștem. După cum scrie Michael Horton: „Prin aceste căi, el s-a angajat să ne ridice din moartea spirituală, să ne ierte păcatele, să ne asigure de grija lui Dumnezeu și să ne conformeze la chipul lui Hristos”.

Cuvântul lui Dumnezeu

În timp ce cărțile despre Biblie sunt utile, ele nu pot înlocui citirea Cuvântului lui Dumnezeu și ascultarea predicării acestuia. Cuvântul lui Dumnezeu este „viu şi activ, mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, străpungând până desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, şi poate judeca gândurile şi intenţiile inimii.” (Evrei 4:12). Nu numai atât, dar „credinţa vine prin ascultare, iar ascultarea vine prin Cuvântul lui Cristos” (Rom. 10:17). Pentru binele sufletelor noastre, nu putem renunța la a ne aduna cu poporul lui Dumnezeu pentru a asculta Cuvântul Său citit și predicat în fiecare duminică.

Rugăciune

Rugăciunea este modul în care comunicăm cu Tatăl nostru, răspunzând la ceea ce ne-a învățat în Cuvântul Său. În rugăciune, Îl lăudăm și Îl onorăm pe Cel care ne-a făcut, ne-a salvat și ne susține. Ne mărturisim păcatele și Îi cerem lui Dumnezeu să satisfacă nevoile noastre și ale celorlalți. În timp ce ne rugăm, trăim unirea noastră cu Hristos și cu ceilalți. Iar Domnul se folosește de aceste rugăciuni pentru a împlini voia Sa suverană.

Totul din har

Expresia „căi ale harului” ne amintește că, de la început până la sfârșit, viața noastră în Hristos este în întregime a harului. Justificarea noastră a fost prin har, sfințirea noastră este prin har, iar glorificarea noastră va fi prin har. Noi nu suntem transformați de capacitatea noastră de a citi Scriptura, sau de cât de bine o ascultăm predicată, sau de cât de fervent ne rugăm. Suntem transformați prin harul lui Dumnezeu și pentru gloria lui Hristos.

Trebuie să mergem pe o cale veche în noul an. Avem nevoie să citim și să auzim Cuvântul predicat. Trebuie să venim la tronul harului în rugăciune. Avem nevoie de semnul și pecetea botezului și avem nevoie să ne alăturăm bisericii noastre locale.

În acest nou an, încetează să mai cauți cu neliniște următorul lucru nou; odihnește-te în schimb în ceea ce Dumnezeu a dat deja, având încredere că El va folosi acele mijloace pentru a finaliza lucrarea pe care a început-o în tine.

Un text de Christina Fox pentru The Gospel Coalition