Borcanul cu amintiri

Copiii sunt oferiți părinților ca un dar de a căror creștere sunt responsabili. Cea mai mare parte a influenței și investiției noastre în ei se întinde pe o perioadă de 18 ani. 72 de anotimpuri. 18 veri. Acesta e timpul pe care-l avem la dispoziție pentru a pune în mințile și inimile lor ceea ce îi va însoți pe parcursul întregii vieți. E important ca în perioada aceasta să-și asume acele valori pe care vrem să le aibă, nu doar să asculte din frică de noi. Inimile și mințile lor sunt precum un vas în care avem ocazia să turnăm lucruri valoroase pe parcursul acestor ani. Vrem să ne asigurăm că înțeleg acele valori, se întipăresc în memoria și ființa lor, și le asumă și devin parte din ei. Pentru a face acest lucru trebuie să ne asigurăm că le arătăm că-i iubim. Un mod pentru a face asta este creând amintiri frumoase împreună. Amintiri care-i vor însoți pe copiii noștri atât cât vor trăi.

Avem acasă un borcan cu scoici. Unul din lucrurile pe care l-am căutat împreună cu Alina a fost să căutăm să creăm amintiri speciale ca familie. În fiecare an vrem să avem o ieșire aparte. Băieților le place marea și am încercat de câțiva ani să vizităm diferite locuri decente unde se pot bucura de nisip, soare și mare. N-am considerat România o destinație bună pentru mare. Dar nu e vorba de bani, au fost situații în care am creat amintiri faine împreună fără să fi cheltuit prea mult.

Borcanul familiei noastre are scoici adunate din diferite părți ale lumii. La plajă, e activitatea ei favorită să culeagă scoici, iar băieților noștri le place nespus să-și ajute mama să găsească scoici cât mai mari și frumoase. Mă uitam într-o zi la borcanul familiei cu scoici și mi-am dat seama că e mai mult decât un borcan cu scoici. Este un borcan plin de amintiri. Nu mai știm care scoică de unde provine, dar așa este și cu memoria noastră de multe ori: nu mai știm sursa multor idei sau gânduri, însă știm că sunt valoroase. Viețile copiilor noștri se întrepătrund tot mai mult cu ale noastre prin fiecare amintire. Va veni ziua când își vor lua zborul din cuib și vor trebui să creeze ei, la rândul lor, propriul borcan cu amintiri. În ziua nunții lor, dacă va voi Dumnezeu, le vom putea da, simbolic, un borcan cu câteva scoici peste care vor pune, pe parcursul vieții lor, multe alte scoici.

Influența părinților și bunicilor noștri merge înainte, din generație în generație, fie că ne dăm seama sau nu. Suntem mult mai influențați de străbunii noștri  decât ne dăm seamă. Chiar dacă ei nu mai sunt, prin sângele nostru curg, într-un anumit sens, amintirile și influența lor. Sigur, nu trebuie să fim tributari răului din trecut, suntem responsabili fiecare pentru cum ne trăim viața și nu putem da vina pe strămoși.

Un borcan cu amintiri dă fiecare părinte copiilor. Întrebarea e ce punem în acel borcan. Îl umplem cu amărăciune, jigniri, sentimente negative, sau căutăm să-l umplem cu valorile lui Dumnezeu pe care și ei să le dea la rândul lor generației viitoare?

18 ani. 18 veri. 72 de anotimpuri. Cam atât avem la dispoziție să umplem viețile lor. Noi ne ducem să mai strângem niște scoici până se va umple borcanul cu amintiri în acești ani.