Prof. univ. dr. Marius Cruceru
You did not follow anybody yet.
Cînd am citit știrea m-am minunat, am spus ”Doamne-ajută!” și … apoi am citit mai atent, după cele două cafele absolut necesare pentru deschiderea cu totul a pleoapelor: o cafea pentru pleoapa dreapta, o cafea pentru pleoapa stîngă. (link https://www.digi24.ro/stiri/externe/o-tanara-din-austria-spune-ca-nu-a-fost-deloc-fericita-cand-a-aflat-ca-va-mosteni-zeci-de-milioane-de-euro-si-ca-va-dona-90-din-bani-1544653?fbclid=IwAR2Tqfby3j4-xaBe_FnTtaQPpL45WKdKO65kcgSYZD32R_xZ4vy5bub-urQ) Dacă ne uităm mai atent la cazul Engelhorn, descoperim cîteva chestiuni interesante. Mai întîi Marlene Engelhorn nu este cu totul hotărîtă ce va face cu banii. Asta înseamnă că s-ar putea să se răzgîndească. Una este să proiectezi o situație în viitor, alta este să treci la realizarea promisiunilor, cînd ești în fața faptului împlinit. De urmărit! Chiar ne-a făcut curioși! Al doilea lucru! Motivația. Marlene Engelhorn spune că nu se simte vrednică să primească această moștenire pentru că n-a muncit nicio zi pentru acești bani. Admirabil! Foarte bine! Ce generozitate! Am cîteva sugestii pentru dînsa: fondurile pentru lupta împotriva cancerului, împotriva covid, pentru copiii orfani din țările sărace, pentru puțurile de apă din Sahara, pentru lupta împotriva exploatării sexuale din Thailanda și mai am încă o mulțime de alte cauze glorioase.Ce știm deocamdată este că tînăra viitoare milionară vrea ca banii să se întoarcă la societate. Cum, în ce fel? Tot într-o țară bogată, întrebăm noi, dintr-o țară pe care o considerăm săracă? De urmărit! Al treilea lucru! De ce numai 90%. De ce nu 100%? Pentru acele 10% a muncit sau motivația nu este clar articulată? Groaznică dilemă! Se pare că odată cu primirea sumei tînăra va fi și mai nefericită din pricina faptului că este pusă în fața atîtor opțiuni. Al patrulea lucru! De ce să declarăm înaintea faptelor, cînd încă nimic nu s-a întîmplat? Moștenirea nu s-a desfăcut, banii n-au intrat. De ce să strigăm hopa înainte de a sări groapa? Să mă ierte Dumnezeu pentru suspiciunile avute, poate și pentru puțin invidie stîrnită de pomana făcută de rudenia ei, dar nu seamănă asta a laudă gratuită, a cerșire de atenție publică? Iată că a realizat asta, cu intenție sau nu, o vom urmări! S-ar putea ca tînăra austriacă să fie un caracter extraordinar, de o aleasă bună creștere, cu un spirit altruist nemaivăzut, cu o dorință sinceră de a face bine și de a-și răsplăti societatea care a format-o. Sper să fie așa și îi doresc tot binele din lume și să se bucure, dacă așa hotărăște, de cele 10%, pe care vrea să le păstreze. Ce bine ar fi ca în lume să fie bine și toți oamenii să fie buni, ca ei, așa cum bănuim noi că sînt ei, nu ca noi! Care este cel mai mare cîștig din acest soi de știri? Că ne așează în situația în care ne obligăm la a-i lua locul lui Marlene Engelhorn. Și ce descoperim? Că ne dorim ca oamenii să fie buni, mai buni decît am bănui că sînt, mai buni decît ne știm noi că sîntem! Cînd citim astfel de știri fie trecem la o admirație necenzurată, fie ne gîndim imediat la ”oare eu ce aș fi făcut cu banii aceia” și, după ce inventariem cîteva proiecte ”minunate”, săpăm mai adînc și găsim penumbrele egoismului, frustrărilor, lăcomiei, dorinței de ”pensionare anticipata” (în traducere liberă ”duhul leneviei”) și multe alte întunecimi ale inimii. Și eu aș păstra 10%, cel puțin, da, banii aceia nemeritați! În fond e bunica, e unchiul, ce are lumea cu ce am eu? Și așa am făcut destul de mult bine pe lumea asta! Și ce descopăr eu? Că sînt prea mic sufletește pentru o sumă așa de mare. Că pot să strig vorba Scripturii: ”Nu-mi da, Doamne, mult, ca să nu mă îngîmf! Nu-mi da prea puțin, ca să nu îți blestem numele de sărăcie!”
O vom urmări pe Marlene Engelhorn, dar cu coada ochiului tragem la inima noastră ”nespus de înșelătoare și deznădădjduit de rea”.
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează
Loghează-te cu Facebook
Loghează-te cu Google
Loghează-te cu Twitter