Amintindu-ne de Abraham Kuyper

Se împlinesc 185 de ani de la nașterea lui Abraham Kuyper, în 29 octombrie 1837. Acest teolog reformat olandez, om de stat și jurnalist, va exercita o influență imensă asupra Olandei și a întregii lumi. Moștenirea culturală lăsată de el merită comemorată și aplicată.

Lista realizărilor sale pare alcătuită din realizările mai multor persoane remarcabile. Într-adevăr, o biografie a sa se folosește de un text autobiografic de-al lui Kuyper pentru a descrie cele “șapte vieți” ale acestuia ca explorator, călător, orator, savant, activist, jurnalist și politician. În fiecare dintre aceste aceste domenii (și nu numai), Kuyper s-a bucurat de succes și apreciere la cele mai înalte cote.

A fost unul din fondatorii primului partid politic modern din Europa, un partid care se identifică cu principiile politice creștine reformate. Kuyper a contribuit la crearea unei noi și independente denominațiuni creștine în Olanda. A publicat și a editat două ziare diferite și a fost ales președintele asociației olandeze de jurnalism. A ajuns și în parlament, ca prim-ministru al statului. Kuyper a predicat, a ținut prelegeri, a scris, a predat și a format o nouă instituție educațională reformată, cunoscută în prezent sub numele faimos de Vrije Universiteit (“Universitatea Liberă”) din Amsterdam. S-a îmbarcat într-un tur în jurul Mediteranei, alcătuind un substanțial și semnificativ jurnal de călătorie, marcat de întâlnirea sa cu Islamul. Kuyper a făcut toate acestea și multe altele într-o viață de om.

La comemorarea a o sută de ani de la moartea lui Kuyper în 2020, Universitatea Liberă și-a descris fondatorul ca fiind un “antreprenor social”, un rezumat potrivit unei vieți atât de bogate și marcate de o diversitate de interese și realizări.

Evanghelicii din SUA au ajuns să cunoască gândirea kuyperiana prin lucrările acestuia, în special datorită cărții “Prelegeri despre calvinism”, care și-a avut originea în prelegerile ținute de Kuyper la Seminarul Teologic Princeton. Cel mai faimos citat al său provine dintr-un discurs ținut la o ceremonie de deschidere a Universității Libere din 1880, în care a introdus conceptul de “suveranitate a sferelor”. Kuyper spunea: “Nu există niciun centimetru pătrat în tot teritoriul vieții noastre, despre care Cristos, care este Stăpân peste toate, să nu strige: ‘Este al Meu!’”. Proclamarea domniei lui Cristos peste toata creația și a trăi cu credincioșie în lumina acestei realități va fi trăsătura definitorie a vieții și lucrării lui Kuyper și a mișcării care i-a urmat.

Influența lui Kuyper asupra evanghelicilor a fost mediată prin indivizi și instituții. Francis Schaeffer – și mai târziu Charles Colson – , împrumutând temele kuyperiene și neo-calviniste, vor defini semnificația “perspectivei asupra lumii” pentru evaluarea tendințelor politice, culturale și spirituale. În prezent, tradiția kuyperiană și neo-calvinistă sunt un fenomen global, având influență și adepți în Europa, America de Nord și Sud, Africa și Asia.

Anul acesta a fost finalizat un proiect masiv de traducere a 12 volume ale operelor lui Kuyper în engleză, unele dintre ele pentru prima dată. Am avut onoarea să fiu editorul general al acestui proiect, și un scop semnificativ al acestui demers a fost să aducem cuvintele și gândirea acestui teolog strălucit și reformator social mai aproape de o audiență nouă, contemporană. Prea multe din lucrurile care trec drept kuyperiene în zilele noastre nu sunt altceva decât invocarea unui slogan sau a unei formule simpliste, precum “fiecare centimetru pătrat” sau “cultura transformatoare”. Nu există scuză pentru evitarea angajamentului direct cu Kuyper și scrierile acestuia.

Rămân multe lucruri de învățat de la Abraham Kuyper și tradiția neo-calvinistă la formarea căreia a contribuit. Lecțiile pozitive pe care le putem învăța de la acest om sunt nenumărate și includ dinamismul, curajul, perseverența și nuanța. Sunt lecții negative pe care le putem învăța, totodată: unele trăsături de caracter ale sale, etica muncii și vederile sale asupra rasei și egalității sociale pe care le vedem astăzi ca fiind profund greșite.

Cu siguranță, Kuyper nu a fost perfect. Însă sunt puțini oameni în istoria bisericii care au manifestat o asemenea combinație de perspicacitate teologică și intelectuală, înțelegere practică și politică, devoțiune spirituală și forță morală. Kuyper gândea profund orice făcea, iar gândirea sa merită aprecierea și atenția noastră de azi.

După cum Kuyper scria odată: “Dacă Dumnezeul credinciosului lucrează în această lume, atunci în această lume mâna credinciosului trebuie să apuce coarnele plugului și numele Domnului trebuie să fie glorificat și în această activitate.” Una dintre cele mai bune căi de a ne aminti de Abraham Kuyper și de a-i onora moștenirea culturală este, în felul nostru și potrivit darurilor și chemărilor noastre, să facem ceea ce a făcut el. Sarcina noastră este să răspundem chemării perene a credincioșiei și uceniciei creștine cu tot ceea ce avem: minte, trup, suflet și spirit în tot ce facem: la biserică, la locul de muncă, în familie și în lume.

Jordan J. Ballor, WNG