
Unele promisiuni din Scriptură sunt la fel de serioase ca și poruncile și avertismentele. Ceea ce Dumnezeu ne promite – protecție împotriva răului, izbăvire de ispită, refugiu în suferință – scoate în evidență umbrele amenințătoare ale realității, genul de umbre pe care adesea încercăm să le ignorăm și să le evităm, genul de umbre cu care ne confruntăm cu toții în mod inevitabil.
Când Iosua stătea la marginea Pământului Făgăduinței, încercând să își pregătească inima pentru ostilitatea și incertitudinea pe care le va întâlni, Dumnezeu i-a spus:
„Întăreşte-te şi îmbărbătează-te. Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.” Iosua 1:9
Dar tăria și curajul pot fi greu de atins, mai ales atunci când pericolele sunt reale și mizele sunt mari, așa cum au fost pentru Iosua și toți cei care l-au urmat.
Spunând: „Întăriți-vă şi îmbărbătați-vă” / „Fiți puternici și curajoși,” Dumnezeu ne spune, de fapt, mult mai mult. El îl conduce pe Iosua, și pe noi, la un adăpost sigur împotriva temerilor noastre, la un arsenal mai puternic decât opoziția și rezistența cu care ne confruntăm, la o fântână suficient de adâncă pentru a ne satisface sufletele, chiar și în încercări. El ne pregătește pentru bătăliile credinței, cele de zi cu zi și cele extraordinare, antrenându-ne să citim bine cuvântul Său. Nu vom găsi putere și curaj în fața suferinței fără să învățăm să citim, să citim cu adevărat, Biblia.
Citește cu mintea ta
Curajul de care avem nevoie în inimile noastre începe prin a învăța să ne concentrăm mintea. Dacă am citit Biblia pentru o anumită perioadă de timp, ne-am dat seama cât de mult „citim” fără să citim cu adevărat nimic. Ochii noștri se pot rostogoli peste cuvinte, paragrafe și chiar pagini, în timp ce mintea noastră fuge în altă parte – la ceva dificil ce s-a întâmplat ieri, la o problemă presantă de astăzi sau la vreo alertă de pe telefon. Unii dintre noi ne temem în mod constant sau suntem stresați pentru că am uitat cum să ne concentrăm asupra lui Dumnezeu suficient de mult timp pentru a-L auzi.
Domnul îi spune lui Iosua: „Întăreşte-te numai şi îmbărbătează-te, lucrând cu credincioşie după toată legea* pe care ţi-a dat-o robul Meu Moise; nu** te abate de la ea nici la dreapta, nici la stânga, ca să izbuteşti în tot ce vei face” (Iosua 1:7). Și apoi, în versetul următor: „Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea, căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune” (Iosua 1:8). Nu trebuie să fii doar credincios, ci atent, având capacitatea de a identifica capcanele și erorile din stânga și din dreapta. Acest tip de lectură necesită mai multă răbdare, atenție și gândire decât suntem obișnuiți mulți dintre noi să acordăm Bibliei.
Citește cu inima
Cu toate acestea, cuvintele lui Dumnezeu nu au fost niciodată menite să rămână în minte. Mintea noastră poate ajunge într-un soi de impas legat de ceea ce știm despre Dumnezeu, izolând teologia noastră de păcatele și nevoile noastre, de relațiile și temerile noastre. Citim și citim și citim, dar nu simțim niciodată. Unii dintre noi ne credem puternici și curajoși pentru că știm că Biblia spune că ar trebui să fim, dar nu am experimentat cu adevărat ceea ce Dumnezeu a promis. Așa că ne prefacem. Ne luptăm să ne suprimăm temerile, în loc să le înfruntăm cu Dumnezeu.
Cu toate acestea, Dumnezeu vrea ca rădăcinile adevărului să se înfigă în tot ceea ce simțim- despre El, despre lume, despre sfințenie și păcat, despre noi înșine și necazurile noastre. Din nou, El spune: „Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte” (Iosua 1:8). Așadar, nu trebuie doar să citim cu atenție, ci și să ne străduim ca ceea ce citim să pătrundă în inimile noastre până când simțim realitatea a ceea ce citim – până când începem să ne simțim din nou curajoși.
Omul fericit este acela care meditează la legea Domnului zi și noapte pentru că se bucură în ea (Psalmul 1:2), iar el se bucură de legea Domnului pentru că meditează la ea zi și noapte. Analiza și înțelegerea nu vor fi suficiente în viața reală; trebuie să citim, să așteptăm, să ne rugăm și să gândim până când simțim Biblia și ne desfătăm în ceea ce citim.
Citește cu mâinile
Gândirea fără meditație ne va submina citirea Bibliei, la fel și gândirea și chiar simțirea fără acțiune (Iacov 2:17). Unii dintre noi se simt iubiți, inspirați sau chiar condamnați atunci când citesc, dar apoi nu fac nimic. Citim și citim și citim, dar nu ne schimbăm niciodată.
Două cuvinte sunt foarte importante și adesea omise în îndemnul Domnului către Iosua: „Întăreşte-te numai şi îmbărbătează-te, lucrând cu credincioşie după toată legea” (Iosua 1:7). Din nou, în versetul următor: „cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea” (Iosua 1:8). Ascultarea este esențială pentru a avea curaj. Vom găsi ceea ce ne trebuie pentru vremurile neobișnuit de dificile care ne așteaptă, promițând să facem tot ceea ce spune Dumnezeu în orice moment. Este posibil ca să nu apară curajul deplin chiar în acel moment, sau pentru o perioadă de timp, dar nu vom găsi curaj real în Domnul fără să facem pași reali către El.
Israelul nu avea de gând să găsească nicio rezolvare reală pentru temerile sale dacă se întorcea peste Iordan (Iosua 1:2). Dacă voiau să fie eliberați, vindecați, întregi, trebuiau să treacă prin foc – cu Dumnezeu. Nu ar trebui să ne așteptăm să avem curaj sau putere de la Dumnezeu – sau pace bucurie sau viață – dacă nu suntem dispuși să urmăm cu atenție ceea ce spune El.
Citește cu gura
Când citești Biblia, citește cu gura. Lucrul acesta poate fi surprinzător, dar numai până când analizăm cu atenție această idee. Domnul spune: „Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta” (Iosua 1:8). O parte din găsirea unui curaj proaspăt și perseverența în curaj consta în a-i aminti altcuiva să fie curajos.
Cu câțiva ani mai devreme, Moise a dat poporului o poruncă similară. Observați legătura dintre inimile și gurile noastre:
„Numai ia seama asupra ta și veghează cu luare aminte asupra sufletului tău în toate zilele vieții tale, ca nu cumva să uiți lucrurile pe care ți le-au văzut ochii și să-ți iasă din inimă; fă-le cunoscute copiilor tăi și copiilor copiilor tăi.” Deuteronomul 4:9
Învățarea copiilor nu se referea doar la a se asigura că generația următoare știa ce să creadă, ci și la faptul că generația actuală își amintește ce să creadă. Isus împletește aceeași dinamică în viața creștină (Matei 28:19-20). Dacă vrei să ai grijă de sufletul și inima ta, du-te și spune-i cuiva ce a făcut Dumnezeu în Cristos pentru tine și apoi continuă să-i spui oricui altcuiva care va asculta.
Cine ar putea avea nevoie să audă ceva ce ai citit în Biblie săptămâna aceasta, ceva ce ți-a crescut speranța, ți-a adâncit bucuria și te-a întărit să perseverezi în ascultarea de Cristos?
Citește cu Dumnezeul tău
În cele din urmă, și cel mai important, citește Biblia cu Dumnezeul tău. Toată citirea, simțirea, vorbirea și chiar ascultarea noastră vor fi în zadar dacă El nu este cu noi.
Domnul îi spune lui Iosua: „Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: «Întăreşte-te şi îmbărbătează-te?» Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face” (Iosua 1:9). Sursa ultimă a oricărei forțe reale, cea mai adâncă și mai puternică fântână de curaj sincer, nu se află în cuvinte, fraze, pagini sau discipline spirituale, ci în Dumnezeu. În fiecare zi când ne așezăm să citim, El este obiectivul, barometrul, premiul. Oare am gustat și am văzut din nou bunătatea Sa?
Atunci când temerile se adună, iar încercările ies brusc la suprafață, iar cei dragi pe care ne-am sprijinit ne abandonează sau au puțin ajutor de oferit, Dumnezeul nostru spune, prin fiecare foc și potop:
„Acum, aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut, Iacove, şi Cel ce te-a întocmit, Israele: «Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: eşti al Meu. Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde şi flacăra nu te va aprinde.»” (Isaia 43:1-2).
În timp ce citești, și trăiești, și suferi, să știi că acest Dumnezeu este mereu cu tine. Citește pentru a-L avea pe El și pentru a-I aparține – cu mintea, inima, mâinile, gura și viața – Lui.
Sursa: https://www.desiringgod.org/articles/read-the-bible-with-all-of-you
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează