Datorită teoriei evoluției, naturalismul este acum religia dominantă a societății moderne. Cu mai puțin de un secol și jumătate în urmă, Charles Darwin a popularizat crezul acestei religii seculare prin cartea sa „Originea speciilor.” Deși majoritatea teoriilor lui Darwin cu privire la mecanismele evoluției au fost abandonate cu mult timp în urmă, doctrina evoluției în sine a reușit să obțină statutul de credință fundamentală în mentalitatea populară modernă. Naturalismul înlocuiește în prezent creștinismul ca principala religie a lumii occidentale, iar evoluția a devenit principala dogmă a naturalismului.
Naturalismul este punctul de vedere conform căruia orice lege și orice forță care acționează în univers este mai degrabă naturală decât morală, spirituală sau supranaturală. Naturalismul este în mod inerent antiteist, respingând însuși conceptul unui Dumnezeu personal. Prin urmare, mulți presupun că naturalismul nu are nimic de-a face cu religia. De fapt, este o concepție comună, dar greșită, conform căreia naturalismul întruchipează însăși esența obiectivității științifice. Naturaliștilor înșiși le place să își prezinte sistemul ca pe o filosofie care se opune tuturor viziunilor asupra lumii bazate pe credință, pretinzând că filosofia lor este superioară din punct de vedere științific și intelectual tocmai datorită presupusului caracter nereligios.
Nu este așa. Cuvântul potrivit pentru a descrie naturalismul este exact „religie.” Întreaga filosofie este construită pe o premisă bazată pe credință. Presupunerea sa de bază – o respingere a priori a tot ceea ce este supranatural – necesită un salt uriaș al credinței. Și aproape toate teoriile care o susțin trebuie să fie, de asemenea, luate prin credință. (A se vedea mai jos.)
Luați în considerare dogma evoluției, de exemplu. Ideea că procesele evolutive naturale pot explica originea tuturor speciilor vii nu a fost și nu va fi niciodată dovedită. Și nici nu este „științifică” în adevăratul sens al cuvântului. Știința se ocupă de ceea ce poate fi observat și reprodus prin experimente. Originea vieții nu poate fi nici observată, nici reprodusă în niciun laborator. Prin definiție, așadar, știința adevărată nu ne poate oferi niciun fel de cunoștințe despre locul de unde venim sau cum am ajuns aici. A crede în teoria evoluționistă este o chestiune de credință pură. Iar credința dogmatică în orice teorie naturalistă nu este mai „științifică” decât orice alt tip de credință religioasă.
Michael Ruse este un evoluționist care a depus mărturie în anii 1980 la infamul proces al creaționismului din Arkansas (McLean vs Arkansas). În timpul procesului, el a susținut cu privire la creaționism că acesta este o religie, deoarece se bazează pe ipoteze filosofice nedovedite. Însă, spunea el, darwinismul este o știință, deoarece nu necesită presupuneri filosofice sau religioase. De atunci, Ruse a recunoscut că s-a înșelat, iar acum recunoaște că evoluția „are o bază metafizică” – bazată pe convingeri nedovedite care nu sunt mai „științifice” decât setul de convingeri pe care se bazează creaționismul. A se vedea Tom Woodward, „Ruse renunță la teoriile sale: admite că evoluția este o filosofie” (n.t.) (“Ruse Gives Away the Store: Admits Evolution Is a Philosophy”) despre „Origini” ce poate fi accesat de pe pagina web Faculty Commons.
Sursa: Evolution: Science or Faith?
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează
Loghează-te cu Facebook
Loghează-te cu Google
Loghează-te cu Twitter