Secerișul vieții casnice

Opinia publică despre natura muncii casnice nu a fost subtilă. De cel puțin 20 de ani încoace, activitatea casnică a fost descrisă ca o închisoare, care înăbușă darurile unei femei – ca și cum femeile casnice au mai puțină ambiție decât altele, mai puține abilități, mai puțină libertate de acțiune, mai puțină înțelegere. Această propagandă a avut un impact radical, modelând imaginația multor femei care se găsesc acasă dintr-un motiv sau altul. Este ușor să vedem chemarea noastră și munca din interiorul căminului prin prisma resentimentului.

În ultima vreme, există o oarecare reacție împotriva opiniei publice că viața casnică este o viață plictisitoare și ușoară, dar a fost de cea mai proastă calitate: postări lungi pe rețelele de socializare prin care femeile se plâng că nimeni nu le apreciază munca; videoclipuri TikTok care spun tuturor că, din cauza faptului că familia nu a observat munca depusă, te simți invalidat ca persoană. Aceasta este, de asemenea, roada propagandei lumești – și va avea efecte devastatoare.

Cămine în Marele Război

Adesea, noi, femeile casnice, suntem fără sprijin – nu neapărat sprijin fizic, a cărui absență este adesea foarte evidențiată -, ci mai degrabă sprijin spiritual în a înțelege de ce acest domeniu de activitate este glorios, demn, esențial și care Îl onorează pe Dumnezeu. Avem nevoie de o înțelegere a valorii căminului care să fie suficient de puternică pentru a rezista vânturilor culturale tumultoase din jurul nostru. Trebuie să vedem clar cum slujim lui Dumnezeu prin munca noastră și cu munca noastră.

Căminul creștin este o lucrare esențială a rezistenței creștine. În orice război, este normal să vizezi liniile de aprovizionare ale dușmanului, fabricile și cartierele generale. În războiul nostru spiritual, casa creștină reprezintă toate acestea. De ce ne-ar surprinde atunci faptul că inamicul dorește să vadă casa distrusă? De ce ne mirăm de obstacolele cu care ne confruntăm – rezistența întreită a lumii, a firii și a diavolului?

Am fost amăgiți cu dibăcie să credem că obstacolele cu care ne confruntăm acasă se datorează faptului că munca este neimportantă, insignifiantă, neapreciată sau care nu necesită rațiune. Ar fi trebuit să observăm că orice lucru atacat atât din exterior, cât și din interior trebuie să fie extrem de important.

Frumos sau stânjenitor?

“Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit şi-ţi merge bine. Nevastă-ta este ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale; copiii tăi stau ca nişte lăstari de măslin împrejurul mesei tale. Aşa este binecuvântat omul care se teme de Domnul.” (Psalm 128:2-4)

Sfânta Scriptură este baza angajamentului meu de a fi casnică, și chiar dacă nu aș fi văzut vreodată vreun alt motiv să o iubesc, nu i-aș fi văzut roadele, nu aș fi înțeles importanța rolului, tot ar trebui să fie suficient. Pavel subliniază cât de important este ca femeile mai în vârstă să le învețe pe cele mai tinere să fie “să fie cumpătate, cu viaţa curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, pentru ca să nu se vorbească de rău Cuvântul lui Dumnezeu.” (Tit 2:5). Și Proverbe 31 descrie o imagine glorioasă a femeii îmbrăcată în putere și demnitate, care se dedică nevoilor gospodăriei sale.

În acest punct, unii cititori s-ar putea să-și dea ochii peste cap, deoarece am menționat Tit 2 și Proverbe 31 în același paragraf jenant și depășit. De ce oare? Ar putea fi pentru că ai fost antrenat să disprețuiești astfel de pasaje? Poate că ai ascultat destui oameni explicându-le în alt fel? Poate că ai asimilat suficientă propagandă lumească încât să te simți îndreptățit să privești cu dispreț Cuvântul lui Dumnezeu și pe cei care îl trăiesc?

Te rog să iei în considerare că poate ai fost manipulat. Ai fost păcălit. Ai primit în casa ta minciunile lumii și le-ai dat autoritate în viața ta. A spune: “Femei, fiți cumpătate, cu viața curată, gospodine iubitoare de soți și de copii” înseamnă a face o afirmație bazată pe Biblie și în frica de Dumnezeu. Acum, te rog să asculți răspunsul propriei tale inimii față de această afirmație. Inima ta se împotrivește? Este mâhnită? Ești gata să postezi comentarii furioase cu privire la viața mea ignorantă și retrogradă? Ei bine, gândește-te la ce faci: nu pe mine mă disprețuiești, ci cuvintele lui Dumnezeu. Ce spune răspunsul tău despre starea inimii tale?

Secerișul vieții casnice

Eu spun că ascultarea necondiționată a Cuvântului lui Dumnezeu ar trebui să fie suficientă, și într-un sens ar trebui să fie așa. Dar ne este dat mult mai mult decât atât. Când citesc acele monologuri pline de tristețe despre povara mintală, despre cât de mult totul apasă pe femeie, despre cât de nedrept este totul, despre cum soții ar trebui să fie responsabili pentru mai multă treabă în casă, tot ce pot vedea este că femeile suferă deoarece încearcă să facă lucrarea Domnului cu atitudinea celor care Îl urăsc. Nu va exista bucuria ascultării acolo. Nu va exista rodul dăruirii acolo. Nu va fi putere, bucurie și demnitate acolo, pentru că există o ceață densă de acuzații, nemulțumire și invidie.

Am realizat de-a lungul anilor că nenumăratele sarcini pe care le îndeplinesc și care nu sunt observate de nimeni totuși modelează casa noastră și persoanele din ea. Fiecare mâncare pe care o pun pe masă este o mică imagine a hrănirii celor cinci mii de oameni. Jertfa mea modestă, frântă de mâinile lui Isus, va hrăni generații de copii. Această casă – aromele și mirosurile și atmosfera de iubire – prin harul lui Dumnezeu, va modela oameni care vor deveni părinții a mii de oameni. Există vreo altă activitate pe care aș putea să o desfășor care să fie atât de exponențial roditoare și influentă? Peste o sută de ani, sper că vor exista nu oameni care vor cunoaște numele meu și care își vor aminti de mine, ci oameni care vor purta cu ei semințele unei vieți credincioase care au fost înfipte în solul acestui cămin.

Ai povara a milioane de sarcini în minte? Cere Domnului să întărească lucrarea mâinilor tale. El face valoroase toate lucrurile făcute în El, așa că cere-I să facă asta și cu îndatoririle tale aparent haotice. Bucură-te în El în timp ce te oferi ca o jertfă vie – o jertfă care gătește, curăță, șterge nasuri, împăturește haine, așează masa și are grijă de treburile gospodăriei. El modelează ceva de o imensă frumusețe și putere, mult dincolo de capacitatea noastră de a ne imagina. Să ne dea Dumnezeu tuturor ochi să vedem și inimi să ne imaginăm. Sfârșitul tuturor micilor noastre plantări zilnice poate fi o recoltă de o frumusețe copleșitoare.

Rachel Jankovic, DesiringGod