Tinerii din ziua de azi sunt digitali, deprimați și nu aparțin niciunei biserici

Începând din 1991, Universitatea din Michigan a făcute sondaje anuale pe un eșantion de mii de elevi din gimnaziu și liceu, întrebându-i dacă sunt de acord cu următoarele trei afirmații: „Nu pot face nimic bine”, „Nu mă bucur de viață” și „Viața mea nu are sens”.

Înainte de 2012, mai puțin de 1 din 5 elevi erau de acord cu afirmația „Nu mă bucur de viață”. Dar după acel an, numărul a început să crească vertiginos. Astăzi, aproape jumătate dintre adolescenți afirmă că sunt de acord cu cele trei afirmații adresate în sondaj, raportând că nu se bucură de viață, că nu au o viață utilă și că nu pot face nimic bun.

Generația Z se luptă cu depresia 

Jean Twenge, un psiholog de la San Diego State University, atribuie creșterea uluitoare a simptomelor depresive și a sentimentelor de disperare printre adolescenți timpului petrecut pe ecrane și rețelele de socializare. Creșterea semnificativă a simptomelor depresive printre adolescenți coincide cu dezvoltarea rețelelor de socializare, care a avut un impact negativ asupra sănătății mintale a generației Z. Twenge a declarat pentru New York Post:

“Depresia nu se referă doar la emoții. Este legată de cunoaștere, de modul în care gândim și de felul în care privim lumea… O generație mai afectată de depresie are mai multe șanse să fie pesimistă și va percepe lucrurile ambigue ca fiind negative.”

Criza de sănătate mintală printre tineri a fost bine documentată, dar numărul persoanelor afectate crește în continuare. La începutul lui iunie, National Center for Health Statistics din cadrul CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor) a dezvăluit că 15% din americani cu vârsta sub 17 ani au primit tratament pentru probleme de sănătate mintală în 2021. Peste 30% din americani cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani experimentează probleme de sănătate mintală.

La începutul acestui an, directorul general al sănătății publice ale SUA, Vivek Murthy, a avertizat că rețelele de socializare au contribuit la creșterea depresiei și anxietății în rândul tinerilor. Confruntați cu conținut care îi face pe adolescenți să se simtă nefericiți în propriile corpuri, îi expune la teme precum suicidul și auto-vătămarea și hrănește dependența de rețelele de socializare, nu este de mirare că sănătatea mintală a generației Z se degradează.

Privește imaginea de anasamblu

Nu sunt psiholog – și nu doresc să minimalizez efectele negative ale rețelelor de socializare – dar pare puțin probabil ca schimbările tehnologice să fie singurul factor care afectează sănătatea mintală a generației Z. Pe lângă faptul că au crescut imediat după explozia internetului, generația Z a fost, de asemenea, influențată de secularizarea rapidă și de dezafilierea religioasă, printre alți factori culturali.

La începutul acestui an, New York Times a raportat că, în timp ce 62% dintre americani au afirmat că religia le era “foarte importantă” în 1998, doar 39% au spus același lucru în acest an. În linii similare, în 1988, 17% dintre americani nu participau niciodată la servicii religioase, un procent care a crescut la 31% în prezent.

După cum menționează New York Times, autorii Jim Davis, Michael Graham și Ryan P. Burge scriu în cartea lor intitulată “The Great Dechurching: Who’s Leaving, Why Are They Going, and What Will It Take to Bring Them Back?” (Marele exod din biserică: Cine pleacă, de ce pleacă și ce este nevoie pentru a-i aduce înapoi? – n.t.): 

“Ne aflăm în prezent în mijlocul celei mai mari și rapide schimbări religioase din istoria țării noastre… Aproximativ 15% dintre adulții americani care trăiesc în prezent (aproximativ 40 de milioane de persoane) au încetat efectiv să mai meargă la biserică, iar cea mai mare parte a acestui proces de părăsire a bisericii a avut loc în ultimii 25 de ani.”

Acest tip de schimbare socială rapidă creează o reacție de șoc cultural, aruncând tinerii de astăzi într-un teritoriu necunoscut. Știința socială a observat de mult timp corelația dintre implicarea religioasă și sănătatea mintală pozitivă. De fapt, implicarea religioasă este asociată cu “o mai bună adaptare la stres și cu mai puține cazuri de depresie, sinucidere, anxietate și abuz de substanțe.”

Ar fi greșit să transformăm religia într-un demers terapeutic – valoroasă datorită modului în care predicile de duminică dimineață ne fac să ne simțim – dar comunitățile religioase au fost în mod tradițional locuri în care tinerii primesc formare morală și intelectuală și se implică în slujirea altora. Este greu de imaginat că tinerii implicați activ în comunități bisericești vii ar răspunde negativ atunci când sunt întrebați dacă se bucură de viață, dacă viața lor are un scop și dacă pot reuși în eforturile lor.

Tehnologia este cu siguranță una dintre cauzele problemelor generației Z și trebuie tratată corespunzător. Dar chiar și atunci când ne opunem influenței rețelelor de socializare, ar trebui să facem un pas înapoi și să privim imaginea de ansamblu. TikTok și Instagram ar putea fi semne distinctive ale unei culturi decăzute, dar tinerii de astăzi cu siguranță ar fi mai fericiți și mai sănătoși dacă și-ar petrece o fracțiune din timpul petrecut în fața ecranelor concentrându-se pe aspecte ale sufletului.

Mary Frances Myler, IFStudies