Aveam 20 de ani și vorbeam cu mai multe fete la o petrecere. “Avem o buruiană în grădină care a scăpat de sub control. Ne poți ajuta să scăpăm de ea?” M-au întrebat. Eram foarte singur la acea vreme, iar ele erau atrăgătoare, așa că am fost mai mult decât fericit să ajut. Când am ajuns la casa lor a doua zi, la ora stabilită, nu erau nicăieri de găsit. Dar am găsit buruiana. Un tip obișnuit ar fi avut mai mult respect de sine și ar fi plecat pur și simplu. În schimb, am decis să îndepărtez planta. A durat ore întregi de transpirație și epuizare. Chiar mai rău, avea niște fructe pe ea care au căzut pe scări, făcând mizerie. Atunci vecinul lor a trecut pe acolo și a spus: “Le-ai stricat scările. Foarte nepoliticos!”. Stăteam acolo frustrat, obosit și murdar, și totul pentru că o buruiană crescuse necontrolat. Și pentru că eram singur și eram disperat ca un grup de fete să mă placă.
Am învățat multe în acea zi, dar probabil că cea mai importantă lecție a fost aceea de a rezolva problemele din timp. Dacă buruiana ar fi fost îndepărtată cu un an sau doi mai devreme, ar fi fost ușor. Același lucru este valabil și pentru gândurile noastre. Gândurile noastre încep fiind mici și apoi cresc în convingeri solide care, în cele din urmă, ne afectează acțiunile. Unele dintre aceste gânduri sunt periculoase și trebuie să fie corectate rapid. Acest lucru este valabil mai ales în cazul unora dintre gândurile negative pe care le au copiii noștri. Trebuie să ne asigurăm că unele dintre gândurile lor nu dezvoltă niciodată rădăcini puternice. În caz contrar, ele pot avea un efect dăunător. Iată 5 gânduri negative care sunt periculoase pentru copii:
- „Nimeni nu mă place.”
Au fost perioade din viața mea în care mi-au lipsit prietenii apropiați. Am avut, de asemenea, perioade în care am simțit că nu am avut deloc prieteni. Acestea sunt momente dureroase și pline de singurătate mai ales pentru copii. Ei pot începe să se simtă respinși. Dacă copilul tău se luptă cu gânduri negative de acest gen, amintește-i că, uneori, este nevoie de ceva timp pentru a ne găsi prieteni. Dar ei sunt acolo. Dacă copiii tăi cred că nimeni nu îi place, acest lucru poate duce la o imagine de sine scăzută și la al doilea gând de pe această listă.
- „Nu-mi place de mine”.
Copilăria poate fi o perioadă turbulentă, mai ales în anii de gimnaziu și liceu. Copiii încearcă să își descopere identitatea. Între timp, ei primesc în mod constant feedback nefiltrat și adesea neplăcut din partea colegilor lor. Dacă simt că nu se integrează, pot dezvolta o stimă de sine scăzută. Atunci când gândul „Nu-mi place de mine” este hrănit și asimilat, poate duce chiar la acte de agresiune fizică asupra propriei persoane. În timp ce opiniile colegilor lor sunt de însemnătate pentru ei, fă tot posibilul să îți susții explicit copiii. Încearcă să găsești lucruri specifice la copiii tăi pe care să le complimentezi.
- „Mi-aș dori să fiu diferit.”
Mai exact, asta înseamnă că își doresc să fie ca altcineva. Viața pare mai ușoară pentru copiii care au o frumusețe fizică aparte, care au personalități dinamice sau ale căror familii au bani. Cu toate acestea, lucrul după care copiii tânjesc cel mai mult este atenția, iar atunci când nu o primesc, ei se simt neiubiți, neimportanți și singuri. Între timp, există acei copii care primesc tone de atenție și este de înțeles că ceilalți copii cred că trebuie să fie ca ei. Dar Efeseni 2:10 spune: „Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele.” Dacă copiii noștri încearcă să fie altcineva, vor pierde ceea ce Dumnezeu a creat în ei.
- „Sunt atât de stupid.”
Acesta este un gând comun. Când copiii își văd colegii că reușesc mai mult în clasă, pot începe să creadă că ei sunt neghiobi. Realitatea este că toți învățăm în moduri diferite și avem diverse talente. Doar pentru că cineva se chinuie în mediul academic nu înseamnă că este prost. Gânduri de acest gen îi pot face pe copii să se simtă învinși și să renunțe. Împărtășește cu ei povești despre oameni care au avut dificultăți la școală, cum ar fi Thomas Edison, Pablo Picasso și Steven Spielberg. Eu am fost singurul dintre prietenii mei din facultate care nu a absolvit cu onoruri și am adesea cea mai mică medie generală în orice grup în care sunt. Cu toate acestea, găsesc alinare în discipolii pe care i-a ales Isus. Ei erau la marginea societății, niște „păcătoși”, pescari și un vameș. Probabil că niciunul dintre ei nu ar fi mers la Harvard, iar Isus i-a ales pentru a începe o revoluție. Au sfârșit prin a schimba lumea.
- „Nu pot să o fac.”
Iată care este realitatea: s-ar putea într-adevăr ca el sau ea să nu poată să o facă. Dar nu ar trebui să înceapă niciodată lucrurile de acolo. Afirmațiile de acest gen sunt spuse de obicei din teama de eșec. Copiii noștri au o mulțime de presiuni vizavi de a reuși. Părinții își ies din minți dacă copiii lor nu intră la grădinița potrivită, ca și cum viețile lor vor fi ruinate din această cauză. Copiii își dau seama de aceste nemulțumiri. Am văzut asta când lucram cu adolescenți. O notă proastă sau un calificativ negativ era diferența dintre o viață bună și una ruinată. Teama de eșec poate fi paralizantă. Nu este nimic rău în a eșua. Eșecul este unul dintre cei mai buni profesori, iar cele mai mari inovații din istorie au venit în urma unei lungi liste de eșecuri. Asigură-te că copiii tăi știu asta. Poate că nu pot reuși, dar spune-le să se distreze încercând și să nu dea niciodată mai puțin decât ce au ei mai bun în termeni de efort.
Un text BJ Foster pentru All Pro Dad
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează
Loghează-te cu Facebook
Loghează-te cu Google
Loghează-te cu Twitter