Găsește-mi perechea

Kelli Sexton, în vârstă de 22 de ani, a descărcat o aplicație de dating, pentru prima dată anul trecut. „S-a întâmplat pandemia, iar eu nu mai eram la școală”, a spus Sexton. „M-am întrebat: «Unde întâlnești oameni la 20 de ani?»”. Primul tip cu care Kelli a făcut match fusese destul de direct prin mesaje, dar abia dacă i-a vorbit când s-au întâlnit în persoană.

După ce au luat înghețată și s-au plimbat prin parc, el a încercat să o sărute. Nu l-a mai văzut niciodată și a ieșit cu alți doi tipi înainte de a șterge aplicația. „Pur și simplu am descoperit că oamenii pe care îi întâlneam nu erau genul de oameni pe care voiam să îi întâlnesc”, a spus ea.

Sătui de aplicațiile de dating și de relațiile cu angajament redus, unii celibatari au apelat la serviciile de pețire sau matchmaking. Până de curând, matchmaking a fost privit ca fiind învechit și oarecum represiv, o chestie de romane victoriene și o reminiscență a căsătoriilor aranjate. Dar unii oameni moderni doresc să fie consiliați în găsirea unui soț sau a unei soție.

„Este ca și cum ai angaja un antrenor personal”, a declarat Jennifer Miotke, matchmaker la One on One Matchmaking. „Nu vei plăti pentru unul decât dacă vrei cu adevărat să fii în formă”.

Se estimează că 366 de milioane de persoane singure din întreaga lume folosesc aplicațiile de dating. Dar 45% dintre utilizatori se declară „frustrați” de aplicațiile de dating, iar 35% se simt „pesimiști” în ceea ce privește eficiența lor. În timp ce unii și-au găsit viitorul soț sau soție, mulți au observat că aplicațiile de dating tind să promoveze o abordare consumeristă a întâlnirilor. Între timp, unii utilizatori ai aplicațiilor spun foarte clar ce își doresc cu adevărat: un sondaj Pew Research a constatat că 24% dintre ei au recunoscut că sunt în căutare de sex ocazional.

Alți „utilizatori” sunt de fapt escroci care caută bani. Comisia Federală pentru Comerț raportează că, între 2017 și 2021, utilizatorii serviciilor de dating online au pierdut 1,3 miliarde de dolari din cauza escrocheriilor. Utilizarea frauduloasă a aplicațiilor de dating este o problemă atât de mare încât, la 25 ianuarie, legislatorii statului Utah din Statele Unite au aprobat un proiect de lege care impune ca aplicațiile cu sediul în acest stat să includă sfaturi de siguranță și de raportare a activității suspecte.

Toate aceste dezavantaje ale aplicațiilor de dating ar putea contribui la creșterea aplicațiilor de matchmaking. Jennifer Miotke a lucrat ca matchmaker timp de peste 15 ani. Ea spune că matchmaking simulează „întâlnirea cu cineva prin intermediul unui prieten”, în timp ce întâlnirile online creează ceea ce psihologul Barry Schwartz numește „paradoxul alegerii”, în care prea multe opțiuni paralizează persoana care trebuie să aleagă. Prin restrângerea opțiunilor, matchmaking îi poate ajuta pe cei singuri să se simtă mai puțin copleșiți.

Întâlnirile nu au fost niciodată ușoare. Dar abundența de conectivitate și lipsa paradoxală de relații complică scena întâlnirilor, o nouă dezvoltare pe care pastorul Keith Thompson crede că bisericile trebuie încă să o abordeze. Thompson își amintește „epoca verandei din față”, când oamenii stăteau și vorbeau unii cu alții.

În 1950, bărbatul se căsătorea în medie la 23 de ani, iar femeia se căsătorea în medie la 20 de ani. În 2022, Biroul de recensământ al SUA a raportat că aceste cifre au crescut la 30 de ani pentru bărbați și 28 de ani pentru femei. Și asta pentru cei care chiar se căsătoresc: până în 2060, se estimează că 10% dintre americanii de peste 62 de ani nu se vor fi căsătorit niciodată.

Provocările financiare pot explica parțial această tendință. Dar Thompson crede că este vorba de mai mult decât de bani. Ratele ridicate ale divorțurilor descurajează angajamentul, iar aplicațiile de dating încurajează ideea de a trata relațiile ca pe un bufet.

Thompson crede că aceasta este o oportunitate pentru biserică de a face un pas înainte. „Bisericile nu fac discipolat de calitate”, a spus el. „Este nevoie de mult efort, dar trebuie să existe lideri care sunt dispuși să investească în această nouă generație”. El recomandă ca bisericile să pună accentul pe consilierea pentru tinerii adulți și ca credincioșii mai în vârstă să facă eforturi pentru a-i consilia pe tinerii singuri. Mai presus de toate, Thompson observă că părinții au acceptat o mentalitate pasivă în ceea ce privește rolul lor.

Miotke a observat mai multe persoane de 20 de ani care se înscriu pentru servicii de matchmaking, precum și unele aproape de 30 de ani care nu au avut niciodată o relație. Unul dintre cei mai recenți clienți ai ei, un proaspăt absolvent de facultate care lucrează ca inginer, pare să aibă totul. Dar se străduiește să înțeleagă indicii sociale.

„Noi îi oferim o verificare a realității”, a spus Miotke. „Uneori trebuie să le spunem clienților că dau impresia că sunt stângaci”.

La fel ca și alte persoane singure care trăiesc în această lume ciudată, post-pandemică, Kelli Sexton – care a șters aplicația la scurt timp după întâlnirea dezastruoasă cu înghețata – se întreabă cum ar trebui să cunoască oameni fără să meargă la un club sau online. Deocamdată, ea plănuiește să se pună în contexte sociale fără ajutorul aplicațiilor de dating. „Știu că oamenii au noroc pe site-urile de întâlniri”, a spus Sexton. „Dar cred că există ceva special în a întâlni pe cineva în mod organic”.

Un text de Bekha McCallum pentru World