Punctul de întâlnire dintre suveranitatea lui Dumnezeu și perseverența noastră

Ei bine, da. Apostolul Pavel îi încuraja pe creștinii primului secol din Filipi (și pe noi, de asemenea) să ne supunem Domnului și să “duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa, şi înfăptuirea.” (Filipeni 2:12-13). Pavel răspunde afirmativ ambelor întrebări. Ni se poruncește să muncim la mântuirea noastră, să stăruim în credința, să ne supunem poruncilor lui Hristos în timp ce recunoaștem că Dumnezeu este cel care lucrează în noi aceste lucruri. Orice dorință de sfințire, orice înclinație către supunere, orice speranță ancorată în El vine de la El și este inițiată de El. Ne supunem lui Dumnezeu și recunoaștem meritul Său în supunerea noastră.

Când ne pocăim și credem pentru a fi mântuiți, facem acest lucru deoarece Dumnezeu ne-a hotărât mai dinainte, ne-a chemat, ne-a socotit neprihăniți și într-o zi ne va proslăvi (Romani 8:30). Cand vine vorba de a-L urma pe Isus, între justificare și proslăvire (acea lungă călătorie numita sfințire), ne supunem Lui și recunoaștem că El ne dă voința și puterea de a ne supune. Dumnezeu este implicat personal în credincioșia ta! John Piper spune:

“Dacă ai rămas tare în credința astăzi, acest lucru se datorează sângele lui Cristos. Duhul Sfânt, care lucrează în tine pentru a rămâne în credință, slăvește răscumpărarea făcută de Isus. Duhul Sfânt lucrează în noi ceea ce Fiul a obținut pentru noi. Tatăl a planificat totul, Isus a făcut răscumpărarea, Duhul Sfânt o îndeplinește – toate acestea sunt făcute infailibil.”

Pavel ne oferă scopul de a lucra la mântuirea noastră și de a recunoaște lucrarea lui Dumnezeu în aceasta în Filipeni 2:14-16: “Faceţi toate lucrurile fără cârtiri şi fără şovăieli, ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos şi stricat, în care străluciţi ca nişte lumini în lume, ţinând sus Cuvântul vieţii.”

Iată scopul în credința noastră de zi cu zi: să-L cunoaștem pe El și să-L facem cunoscut. Poate părea o sarcină descurajatoare să strălucești în mod constant într-o lume întunecată, ostilă față de Evanghelie și față de poporul lui Dumnezeu. Dar credincioșia se apleacă spre lume, fără a deveni asemenea ei. Păstrând cu tărie mesajul vieții în fiecare zi, ne asigurăm că nu ne abatem de la el.

O aducere aminte constantă

Credincioșia de zi cu zi este o protecție împotriva întoarcerii la viața pe care o trăiai înainte ca Isus să te mântuiască, împotriva abandonării credinței în El atunci când viața devine dificilă, împotriva acceptării unui evanghelii false într-o lume plină de versiuni tentante, dar distorsionate ale ei. Reorientarea inimilor noastre către adevărurile Scripturii în fiecare zi ne menține orientați către scopul de a-L cunoaște pe El și de a-L face cunoscut. Întâlnirea regulată cu trupul lui Hristos ne ține responsabili și ne încurajează în credința noastră. Disciplinele spirituale individuale și congregaționale sunt instrumente pentru a-L cunoaște mai bine pe Hristos în fiecare zi și săptămână. Aceste instrumente ne pregătesc pentru a-i îndruma și pe alții către Hristos. Vestirea mesajului Evangheliei prietenilor și familiei noastre necredincioase presupune că trăim într-un mod care susține afirmația că Isus merită chiar și viața noastră. Evanghelizarea făcută cu credincioșie presupune că-L cunoaștem bine pe Cel pe care-L împărtășim vecinilor și membrilor familiei noastre.

Da, este impresionant să știm că o mare parte din traiectoria noastră spirituală depinde de perseverența noastră. De aceea afirmația ulterioară îndemnului lui Pavel de a “lucra” este atât de glorioasă. Dumnezeu cel care lucrează în răbdarea voastră! Pavel folosește un limbaj similar în Coloseni, atunci când spune că scopul său este să înfățișeze pe orice om desăvârșit în Hristos. El spune: “Iată la ce lucrez eu şi mă lupt după lucrarea puterii Lui, care lucrează cu tărie în mine.” (Coloseni 1:29). Pavel s-a luptat pentru desăvârșirea credincioșilor, dar a făcut-o cu putere lui Hristos care lucra cu tărie în el. Munca lui Pavel, tăria și puterea lui Hristos.

Sunt și mai multe vești bune pentru a vă încuraja: Dumnezeu a promis să-i țină pe cei care îi aparțin și întotdeauna își ține promisiunile. Dacă vă luptați să vă duceți la capăt mântuirea cu frică și cutremur, atunci fiți încurajați știind că nu o faceți niciodată singuri. El lucrează în voi, vă dă puterea să rămâneți credincioși. Dacă îi aparțineți, nimeni nu vă poate smulge din mâna Lui (vezi Ioan 10:27-29). Veți persevera pentru că El și-a propus să ducă la bun sfârșit lucrarea bună pe care a început-o. “Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.” (Filipeni 1:6).

Dacă toate acestea sunt adevărate, cum ne păstrăm credincioșia atunci când atâția prădători și atâtea distrageri sunt gata să împiedice perseverența noastră? Suferința, ostilitatea și apatia cu care ne confruntăm în această lume păcătoasă ne cer să fim vigilenți în fiecare clipă. Nu va exista niciodată un sezon al sfințirii noastre în care să ajungem cu ușurință la sfințenie. A-L pe Hristos urma nu este un lucru pasiv și nu vine de la sine. A-L urma pe Hristos presupune acțiune.

Glenna Marshall, Crossway