Este sentimentul de neliniște normal la 7 ani de relație?

Ai auzit de neliniștea de șapte ani.

Este acea agitație sau acel sentiment de nemulțumire care se presupune că se instalează după ce ai fost cu cineva timp de șapte ani. Cel mai adesea se vorbește despre el în contextul relațiilor romantice, dar se aplică și la „relația” cuiva cu ceva precum un loc de muncă.

„Neliniștea de șapte ani” face parte din cultura pop, dar există dovezi că ea este de fapt reală?

Foarte puține cercetări au fost efectuate în mod specific cu privire la această întrebare. Dar există lucruri pe care le știm despre psihologia umană și despre ritmul în care oamenii caută schimbarea care ne pot ajuta să deducem unele răspunsuri.

Dacă ar fi real, de ce s-ar întâmpla?

Când te îndrăgostești pentru prima dată, creierul tău este scăldat într-un cocktail amețitor de substanțe neurochimice care te fac să te simți bine. Aceste substanțe neurochimice generează o emoție intensă în legătură cu celălalt și cu viitorul vostru împreună. Și acționează ca o pereche de ochelari de vedere care modifică perspectiva și care minimalizează defectele partenerului tău și îi amplifică virtuțile. Această persoană este tot ceea ce ți-ai dorit vreodată! Relația voastră va fi o nesfârșită lună de miere a fericirii!

Substanțele neurochimice ale iubirii formează un fel de câmp de forță tampon care împiedică defectele celeilalte persoane să se înregistreze pe deplin și împiedică comportamentele sale enervante să fie enervante.

Pe măsură ce aceste substanțe neurochimice se epuizează, portretul idealizat al persoanei se schimbă într-o imagine mai nuanțată. Începi să observi mai mult defectele și slăbiciunile. Zonele de incompatibilitate, anterior ignorate, ies din ce în ce mai mult în evidență.

Substanțele neurochimice ale noii iubiri s-au evaporat în mare parte până în al doilea sau al treilea an al unei relații, așa că dispariția lor are loc prea devreme pentru a explica neliniștea de șapte ani. Cu toate acestea, în timp ce acestea se estompează în principal după câțiva ani, fumul emanat probabil că durează mai mult decât atât.

Una dintre substanțele neurochimice principale ale noii iubiri este dopamina, care conduce la sentimente de entuziasm și plăcere. Dopamina este catalizată de orice lucru nou și, în timp ce noutatea noii iubiri dispare în cele din urmă, partenerii dintr-un cuplu vor continua să descopere lucruri noi unul despre celălalt chiar și după ce relația a devenit bine stabilită. Este nevoie de mai mult de doi sau trei ani pentru a învăța toate secretele și idiosincrasiile unei alte persoane și, de fiecare dată când o faci, ai parte de o mică nouă doză de dopamină.

Poate că atunci neliniștea de șapte ani apare în momentul în care, într-o relație, ambii parteneri au ajuns, în sfârșit, să se cunoască unul pe celălalt pe dinafară. Ei au puține povești noi de împărtășit sau secrete de dezvăluit. Fiecare persoană știe ce va spune celălalt înainte de a o spune. În absența noutății, există o absență a entuziasmului și se poate instala un sentiment de stagnare – sentimentul că relația este pe moarte.

Aceasta este, bineînțeles, doar o teorie speculativă.

Dar este reală?

Dacă „boala celor șapte ani” ar fi reală, ne-am aștepta să constatăm o creștere a numărului de despărțiri în jurul celui de-al șaptelea an de relație a unui cuplu. Deși nu toți partenerii în relații pe termen lung se căsătoresc în zilele noastre, avem date despre durata relației în ceea ce privește divorțul.

Statisticile variază în funcție de datele și metodologia pe care le folosesc diferite studii, dar, în medie, cel mai mare risc de divorț pare să apară la 5-8 ani de căsătorie.

Faptul că divorțul atinge apogeul într-un interval de ani, mai degrabă decât exact la șapte ani, poate conta mai degrabă în favoarea decât în defavoarea existenței „neliniștii de șapte ani”, având în vedere celelalte variabile în joc:

În primul rând, se presupune că momentul de 7 ani ar începe atunci când un cuplu începe să se întâlnească, nu atunci când se căsătorește.

În al doilea rând, trebuie să ții cont nu doar de durata căsătoriei, ci și de perioada de timp dintre momentul în care cuplul a simțit neliniștea și cel în care a divorțat.

Astfel, dacă un cuplu s-a întâlnit timp de un an înainte de a se căsători, neliniștea de șapte ani ar apărea după șase ani de căsătorie. Odată ce a apărut neliniștea, ei ar putea încerca mai întâi să se despartă pur și simplu, și, chiar și după ce au decis să divorțeze, ar putea, din motive personale și legale, să dureze un an sau mai mult până la oficializare. Astfel, ei ar simți neliniștea în jurul celei de-a șasea aniversări a căsătoriei, dar nu ar divorța legal decât în jurul celei de-a șaptea sau a opta aniversări.

Dacă un cuplu s-a întâlnit timp de trei ani înainte de a se căsători, ar simți neliniștea în jurul celui de-al patrulea an de căsătorie, dar ar putea să nu divorțeze până în al cincilea an.

Având în vedere perioada medie de timp în care un cuplu se întâlnește înainte de a se căsători și timpul necesar pentru a obține un divorț, faptul că riscul de divorț atinge un vârf după 5-8 ani de căsătorie sugerează că neliniștea de șapte ani ar putea fi reală.

Datele din alte domenii ale vieții sugerează ceva similar. În medie, oamenii își înlocuiesc jumătate dintre prieteni la fiecare șapte ani și își schimbă casa la fiecare opt ani (se presupune că ar simți nevoia de a se muta în anul șapte, iar apoi ar mai fi nevoie de încă un an sau cam așa ceva pentru a-și pregăti casa pentru vânzare și pentru a o vinde efectiv).

Este neliniștea de șapte ani un motiv de îngrijorare?

Deși existența unei neliniști de șapte ani nu poate fi dovedită, pare că este ceva real în această privință. Neliniștea, fără îndoială, nu apare conform unui calendar strict – exact la șapte ani fix –, dar probabil că apare undeva în jurul acestei perioade.

Având în vedere că neliniștea de șapte ani pare să ducă uneori la divorț, ar trebui să te îngrijorezi dacă este ceva ce ai simțit în relația ta?

Ceea ce este important de reținut aici este că, în timp ce „neliniștea de șapte ani” pare să îi determine pe unii oameni să își dizolve relația, veștile pentru cei care reușesc să treacă de această dificultate sunt destul de bune: riscul de divorț scade în fiecare an după cea de-a zecea aniversare, iar anii 9-15 de căsătorie au un risc deosebit de scăzut de divorț.

Faptul că relațiile unora se dezintegrează după șapte ani, în timp ce altele se consolidează, sugerează că semnificația acestei perioade de șapte ani nu constă în fenomenul în sine, ci în modul în care partenerii dintr-un cuplu aleg să îl abordeze.

Cel mai bine este să interpretezi această problemă nu ca pe un semnal negativ că relația ta are o problemă, ci ca pe un semnal neutru că aceasta trece printr-o perioadă de tranziție.

Dragostea pe termen lung poate rămâne în multe feluri: profund satisfăcătoare, profund arzătoare și chiar intens pasională. Dar într-un fel anume nu va rămâne: entuziasmantă.

Acest sentiment se bazează pe incertitudine, anticipare și chiar pe un fel de anxietate plăcută. Ghicitul sentimentelor. Decalajul dintre un viitor imaginat și ceea ce se va întâmpla de fapt. Tensiunea de a nu ști cine veți fi unul pentru celălalt.

Entuziasmul se disipează odată ce posibilitățile devin realități și incertitudinea se transformă în siguranță. Există puțin loc pentru incertitudine odată ce cunoști cele mai profunde secrete ale iubitului tău, cele mai minore obiceiuri și semnificațiile nuanțate ale unei singure ridicări de sprânceană.

Dar diminuarea entuziasmului nu este lipsită de compensații. Pe măsură ce emoția scade, sentimentele de stabilitate, siguranță și intimitate cresc, iar tu ai ocazia să te bucuri de un nou set de satisfacții: satisfacția de a cunoaște pe cineva pe deplin și de a fi cunoscut în acest fel în schimb. Eliberarea de neînțelegeri pline de tensiune. Confortul de a te simți în întregime în largul tău cu altcineva. Bucuria de a avea întreaga ta viață – amintirile din trecut, aventurile din prezent și visele tale viitoare – împletite cu cele ale altcuiva.

Neliniștea celor șapte ani de relație poate fi pur și simplu sentimentul atingerii unui nou prag de familiaritate în relația voastră. În această conjunctură, este firesc să privești cu un pic de nostalgie la drumul amețitor pe care l-ai parcurs pentru a ajunge acolo și să te întrebi dacă ce e mai bun a rămas în urmă. Dar, dacă te ții tare, dacă te angajezi din nou să faci toate lucrurile romantice care te-au adus la această răscruce în primul rând, te poate aștepta o altă epocă de iubire, fericire și împlinire amețitoare.

Un text de Brett & Kate McKay pentru The Art of Manliness