Read it Later
You did not follow anybody yet.

Până și reclamele de la radio din ziua de azi ne spun că trăim “vremuri fără precedent”. Probabil pandemia a făcut populară aceasta idee, însă unicitatea situației prezente aproape că a devenit o mantră.

Poate că nicăieri altundeva nu vedem această mantră mai proeminent rostită ca în domeniul creșterii copiilor. Până la urmă, există multe lucruri fără precedent, chiar și fără COVID-19. Nicio altă generație nu a fost crescută încă de la naștere în preajma smartphone-urilor, la fel cum cresc fetele mele. Nicio altă generație de părinți nu a avut opțiunea de a lua în considerare școlarizarea pe Zoom ca substitut (chiar și temporar) pentru educația la școala propriu-zisă. Instagram, Snapchat și TikTok sunt îngrozitor de noi și fără precedent.

Realitatea este că, deși particularitățile externe de la o epocă la alta și de la o cultură la alta se schimbă, cu toții facem parte din rasa neajutorată provenită din Adam. Copiii rămân tot copii, iar părinții încă se chinuie cu creșterea lor. Acesta este unul dintre motivele pentru care găsesc cartea lui J.C. Ryle (1816-1900) “Îndatoririle părinților” atât de încurajatoare și folositoare. El a observat încă pe de atunci tendința ideilor “noi” de creștere a copiilor:

“Ni se spune de sisteme noi, de cărți noi pentru cei mici. Dar cu toate acestea, marea majoritate a copiilor nu sunt învățați pe ce cale ar trebui să meargă, deoarece atunci când cresc mari, nu umblă cu Dumnezeu.”

Mustrarea scurtă a lui Ryle se aplica în zilele noastre la fel cum s-a aplicat pe vremea lui. Am selectat trei sfaturi pe care să le aplic, în special, în modul în care îmi cresc copiii precum și în ucenicizarea altor părinți.

1. Lucrul principal pe care trebuie să îl iei în considerare este viitorul etern al copiilor tăi.

Aici este diferența fundamentală dintre un părinte creștin și un părinte lumesc. Creștini fiind, credem că destinul etern al fiecărui copil încredințat în grija noastră este cea mai importantă chestiune din viața lui.

Este așa de ușor, cu toate acestea, să te simți copleșit de multe alte responsabilități importante pe care le ai față de copiii tăi: Ce vor mânca? Cu ce se vor îmbrăca? Care abordare educațională este cea mai bună? Își vor face prieteni potriviți? Înțeleg lucrurile de bază despre reproducere? Cum își vor câștiga existența? Cum se vor descurca dacă vor pleca din casa ta sau dacă tu vei muri?

Răspunsurile la toate aceste întrebări se schimbă. Detaliile se modifică conform noilor opțiuni de școlarizare, sisteme bancare sau dinamica prieteniilor adolescentine. Astfel, devine din ce în ce mai ușor să devotăm tot mai mult timp și atenție lucrurilor care par incerte: cum să-i învățăm toate aceste lecții de viață. Între timp, modul prin care ei pot să se împace cu Dumnezeu a rămas același, timp de două milenii: pocăiește-te și crede în Isus Cristos pentru iertarea păcatelor tale. Simplitatea mesajului Evangheliei și speranța eternă care este atât de disponibilă pentru copiii noștri ne poate face să o neglijăm, să îi uităm importanța, deoarece tratăm Evanghelia ca mai puțin urgentă decât toate celelalte probleme importante ale creșterii copiilor.

Ryle adresează aceste lucruri, spunând: “În fiecare pas pe care-l faci pentru viitorul lor, în fiecare proiect, în fiecare plan și aranjament în care sunt implicați, nu uita să îți pui această întrebare importantă: ‘Cum le va afecta lucrul acesta sufletele?’”

Deciziile mărunte vor influența starea sufletului copilului în bine sau rău. Am văzut părinți care își învățau copiii că, deși religia este importantă, notele la examene sunt mai importante – nu deoarece i-am auzit pe părinți să spună acest lucru, ci deoarece își scuză copiii de la orice responsabilitate, inclusiv de la frecventarea bisericii în timpul sesiunilor de examene. La fel, am văzut părinți care își învățau copiii că biserica nu este importantă pentru viața de creștin – nu deoarece i-am auzit spunând lucrul acesta, ci deoarece nu-și ordonau viața de familie în jurul vieții bisericii lor.

2. Învățați-i pe copii obiceiul credinței.

Mulți părinți de vârsta mea încearcă să le explice cât mai multe lucruri copiilor lor. Poate că este o reacție împotriva generației anterioare de părinți, însă din dorința de a-și trata copiii cu demnitate și respect, părinții (și eu, la rândul meu) cedează mentalității că trebuie să explicăm “de ce”-ul fiecărui lucru pe care îl cerem sau îl spunem.

Cu siguranță, părinții din zilele lui Ryle aveau aceeași provocare! A-ți justifica fiecare decizie în fața copilului tău îi subminează abilitatea de a crede. Copiii trebuie să învețe să creadă în cei mai înțelepți decât ei, chiar dacă nu cunosc toate datele problemei: “Argumentează-te, în anumite situații, în fața copilului, dacă ai această dispoziție, însă nu uita să îi amintești (dacă îl iubești cu adevărat) că el nu e decât un copil, până la urmă, că gândește ca un copil, înțelege ca un copil și nu trebuie să știe motivul oricărui lucru dintr-o dată”.

Se aplică în cazul copiilor, însă se aplică și în cazul nostru. Să îi tratăm de parcă ar trebui să înțeleagă totul înainte să aibă încredere în noi și să ne urmeze înseamnă să îi pregătim pentru o viață de scepticism, nu de credință.

3. Învață-i pe copii obiceiul supunerii.

Poate cea mai mare frică pe care o simt printre părinții creștini e cea de a crește niște mici farisei. Dacă cerem o supunere imediată, îi putem învăța pe copii să se poarte duplicitar? Nu, spune Ryle, deoarece supunerea este “credința vizibilă, credința în acțiune și credința întrupată. Este testul adevăratei ucenicizări printre oamenii lui Dumnezeu.”

Învățându-i pe copii să se supună nouă – ca fiind autoritatea clară, lăsată de Dumnezeu în viața lor – îi învățăm că este bine să se supună lui Dumnezeu Însuși. Ryle adaugă: “Nu trebuie să vă mirați că oamenii refuză să se supună Tatălui lor din ceruri, dacă le permiteți, în copilărie, să nu se supună tatălui lor de pe pământ.”

Atemporal și actual

Acestea sunt doar trei din cele 17 sfaturi practice pentru părinți ale lui J.C. Ryle. Ceea ce face ca sfaturile sale să fie atemporale – și, implicit, actuale – este recunoașterea faptului că modul în care ne învățăm copiii în chestiunile pământești fie îi va pregăti pentru prosperitate spirituală, fie le va pune obstacole.

Probabil că, citind cele de mai sus, te gândești la felul în care autoritatea unui părinte poate fi subminată. Însă, chiar și lucrul acesta arată rolul vital al modelării viziunii copilului despre cum poate arăta o viață bună după voia lui Dumnezeu. Nu te sustrage de la autoritatea ta de drept. Folosește-o pentru a-ți îndrepta copiii către Isus.

Caleb Greggsen, The Gospel Coalition

Sursa foto: Photo by Phinehas Adams on Unsplash 

Read it Later

Donează online și susține Edictum Dei.

Donează

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment

Go to Top
Add Comment
Loading...

Post comment

Cancel
Viewing Highlight
Loading...
Highlight
Close