Continuare de AICI
Text Filipeni 3 și 4
4. Încotro te îndrepți?
3:13 Fraților, eu nu cred că l-am apucat încă, dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea și aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus. Gândul acesta dar să ne însuflețească pe toți care suntem desăvârșiți; și dacă în vreo privință sunteți de altă părere, Dumnezeu vă va lumina și în această privință. Dar în lucrurile în care am ajuns de aceeași părere, să umblăm la fel. Urmați-mă pe mine, fraților, și uitați-vă bine la cei ce se poartă după pilda pe care o aveți în noi.
Cetățenia noastră este în ceruri. Pavel se uită la corpul care degenerează, la toate cicatricile, urmele bătăilor, urmele bolilor cumulate și își afirmă speranța, în conformitate cu somatologia sa, că va veni vremea unui alt viitor, într-un trup nou, într-un loc nou, într-o țară nouă, cu o cetățenie nouă. Nu există autor care să scrie mai fascinant despre preschimbarea escatologică somatică decît Pavel. Vezi extraordinara tiradă din 1 Corinteni 15.
Și apoi continuă:
3:18 Căci v-am spus de multe ori și vă mai spun și acum, plângând: sunt mulți care se poartă ca vrăjmași ai crucii lui Hristos. Sfârșitul lor va fi pierzarea. Dumnezeul lor este pântecele și slava lor este în rușinea lor și se gândesc la lucrurile de pe pământ. Dar cetățenia noastră este în ceruri, de unde și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos. El va schimba trupul stării noastre smerite și-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Și supune toate lucrurile.
Pavel ne vorbește despre trupuri de slavă, despre lucrarea puterii Sale care va supune toate lucrurile și vom fi cu El și vom fi ca El. Știe că destinația nu este undeva aici, că pușcăria și execuția sînt doar niște ferestre către cer; iar umilința de acum, doar preludiul pentru slavă. Ce este semănat în rușine va înflori în slavă. Gladiolele și lalelele arată ca niște cepe la semănare, dar ce frumoase sînt după ce mor semințele!
Încotro ne îndreptăm, unde mergem?
Spre Cristos!
5. Ce anume te motivează, ce anume te însuflețește?
4:8 Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună și orice laudă, aceea să vă însuflețească.
Cine este mai adevărat decît Adevărul Însuși? Isus! Cine este mai drept decît Dreptul? Cine este mai curat decît El? Cine este mai vrednic de iubit? El este dragostea! Mai vrednic de primit? El este sursa faptelor bune, Cel demn de laudă! Cine te motivează? În subtext se ascunde un singur răspuns: Isus Cristos! De aceea sîntem creștini pentru că ceea ce ne motivează este El, pentru El murim, pentru El trăim. Uneori este mai ușor să mori pentru un ideal decît să trăiești pentru o persoană și motivat de dragostea pentru o persoană.
Așadar, cine anume, dincolo de toate angajamentele familiale și sociale (și acestea pasibile, trecătoare) te face să te trezești în fiecare dimineață și să o iei de la capăt?
Răspunsul lui Pavel este același: Isus Cristos!
6. Ce anume îți dă putere?
4:1 De aceea, preaiubiții și mult doriții mei frați, bucuria și cununa mea, rămâneți astfel tari în Domnul, preaiubiților!
4:13 Pot totul în Cristos care mă întărește
Una este să fii foarte bine motivat și alta este să ai putere pentru a-ți duce la capăt acțiunile motivate solid. Cineva spunea că Everestul este plin de cadavrele unor oameni foarte bine motivați la începutul ascensiunii. Ce anume ne dă putere, forță în momentele cele mai grele?
Mama mea a rămas văduvă la 27 de ani. Am trecut cu toții prin momente foarte grele. Am întrebat-o cîndva: „Mamă, ce anume ți-a dat putere să mergi mai departe în vremurile acelea extrem de grele ale anilor 70-80?” S-a uitat la mine și mi-a răspuns senin și fără ezitare: „Isus! Isus Cristos! Domnul este apărătorul văduvelor și tatăl orfanilor.”
Momentele de criză majoră din viața unui creștin arată Cine îi este cu adevărat Dumnezeul în care se încrede.
7. Ce anume îți va da pace pe patul morții?
O religie care nu îți dă pace pe patul morții nu este bună de nimic. Aceea este proba cea mai grea a oricărei ideologii. Și așa nu știm ce este dincolo, dar am putea face pariul lui Pascal. Dacă am crezut și nu este ceva, atunci n-am pierdut nimic, dacă n-am crezut și totuși este ceva, atunci vom fi pierdut totul.
4: 6-7 Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus.
Iar în Efeseni ne spune ISUS ESTE PACEA NOASTRĂ. În cei aproape 20 de ani de pastorală și peste 5 ani în care am fost capelan într-un hospice, am văzut muribunzi în diferite stadii și cu diferite credințe. Am văzut oameni de mai multe tipuri de credințe sau atei, dar pe departe cele mai extraordinare experiențe ale păcii înaintea morții sînt ale creștinilor care își aruncă fricile înspre Cristos, Biruitorul morții. Ce alt moment mai important pentru a fi protejați emoțional și intelectual (inimă și gînd) este altul decît cel în care experimentăm cea mai înfiorătoare experiență a vieții: moartea? Creștinismul autentic confruntă întrebările legate de moarte și le oferă un răspuns: Isus Cristos este Apa Vieții, Pîinea Vieții, Răsăritul cel fără de Apus împotriva tenebrelor morții.
***
Răspunsurile la aceste întrebări nu sînt obligatorii pentru nimeni. Unele religii încearcă să răspundă la toate sau la unele. Un creștin răspunde la toate cele șapte întrebări într-un singur fel, cu un singur răspuns! Și acesta este: Isus Cristos! În opinia mea, numai Evanghelia răspunde satisfăcător la toate cele șapte întrebări de care trebuie să dea socoteală orice sistem filozofic sau teologic. Care este scopul vieții? Care sînt motivațiile? Ce anume îți dă confort emoțional? Ce anume îți dă forță? Răspunsul nostru, al creștinilor, este Isus Cristos la toate cele 7 întrebări.
Pentru ce trăiesc? Pentru Isus.
Pentru ce sînt gata să mor? Ca să-L văd pe Isus!
Cine sînt cu adevărat? Nu mai sînt nimic și nu am niciun fel de complex pentru asta. Tot ce sînt este ce am devenit prin Isus Cristos. Nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine.
Încotro mă îndrept? Spre întîlnirea cu El. Isus Cristos!
Ce anume mă motivează în fiecare zi? Să fiu ca El, pe placul Lui? Isus Cristos! Ce anume mă însuflețește? Iubirea Lui, Persoana Lui.
Ce anume îmi dă putere să ajung acolo? Isus Cristos! Pot totul în Cristos care mă întărește!
Ce anume îmi va da pace pe patul morții? Isus Cristos, pacea noastră, Cel care mi-a promis o pace pe care lumea nu o poate da! O pace care întrece orice pricepere!
Chiar dacă pînă acum nu ați articulat aceste întrebări, viața vi le va pune, va trebui să treceți pe lîngă ele și prin ele. Dacă cochetați cu creștinismul, nu puteți greși cu răspunsul. Este unul singur! Noi ne-am scufundat în moartea Lui și am înviat în Învierea Lui, în numele Lui. Fie că murim, fie că trăim, noi sîntem ai Domnului!
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează