Un poet galo-roman a alcătuit o listă cu cele mai atractive destinații ale civilizației occidentale.
Cu o regularitate de precizia unui ceasornic, revistele și websiteurile ne prezintă liste cu cele mai bune, frumoase și atractive orașe. U.S. News & World Report are o listă cu “cele mai bune locuri din SUA”. Travel + Leisure ne spune care sunt orasele lumii care merită vizitate. Time Out ne dă sfaturi cu privire la metropolele care ne oferă cea mai bună experiență culinară, iar WalletHub ne prezintă zonele urbane cu cele mai bune slujbe. Indiferent dacă aceste liste ne învață ceva sau nu, ne oferă un bun punct de plecare pentru o discuție animată în timp ce ne servim cafeaua sau băutura.
Majoritatea oamenilor nu știu că aceste liste cu “Cele mai bune orașe” au o proveniență antică. Decimus Magnus Ausonius, un poet galo-roman, a alcătuit o astfel de listă în hexametru, “Ordo Urbium Nobilium”, acum mai bine de 1700 de ani. Ausonius a fost tutorele împăratului Grațian, cel care l-a facut consul în anul 379 d.Hr. Cariera politică a lui Ausonius nu a supraviețuit înlăturarii de la putere a lui Grațian, însă a continuat să scrie și a alcătuit această listă în jurul anului 390 d.Hr. Edward Gibbons l-a luat în derâdere pe Ausonius în “Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului Roman”, spunând că “faima poetică a lui Ausonius condamnă gustul literar al epocii sale.” Cine și-ar putea dori un epitaf mai bun?
Roma este pe primul loc. Cum altfel? Cuvintele lui Ausonius sunt puține, însă memorabile: “prima urbes inter, divum domus, aurea Roma”. Latina mea, învățată în școală, are o istorie de declin și prăbușire, la rândul ei, așa că folosesc traducerea Loeb Classical Library: “prima între orașe, căminul zeilor, Roma de aur”.
Cartagina și Constantinopol sunt la egalitate pe locul secund. Ausonius ne spune că “una are un avantaj în bogăția ei antică, cealaltă în prosperitatea nou-născută”. Aceste raționamente sunt justificate. Roma a câștigat dominația asupra lumii mediteraneene prin înfrângerea Cartaginei în cele trei Războaie Punice. Roma va fi eclipsată apoi de orașul lui Constantin cel Mare, care va rămâne o capitala imperială până în 1922, sub conducerea Bizanțului și a Imperiului Otoman. Ausonius avea dreptate când spunea că Constantinopolul se “ridică acum, și prin măreția noilor realizări eclipsează faima timpurilor străvechi.” Estimările populațiilor istorice plasează acest oraș, în general, în capul listei celor mai mai orașe ale Europei până în jurul anului 1700.
Alexandria și Antiohia ocupă locul al treilea. Acestea au fost capitalele regatelor elene înființate de Alexandru cel Mare și generalul său, Seleucus. Ausonius scoate în evidență haosul secolului al IV-lea, existent în aceste metropole memorabile: “acestea lasă ca ambiția isterică să conducă la o rivalitate a viciilor, fiecare dintre ele este în neorânduială cu gloata ei și pe jumătate înnebunită de răscoalele populației frenetice.” Este posibil ca Ausonius să fi făcut referire la răscoala din Antiohia în 387 d.Hr. Timp de milenii, densitatea urbană a făcut mai ușoară organizarea activității politice.
Până acum, aceste cinci prime orașe alcătuiesc o lista foarte rezonabilă. Se suprapun aproape perfect cu cele cinci orașe ale Pentarhiei, recunoscute de Împăratul Iustinian ca fiind cele mai importante orașe ale creștinătații. Singura diferență între cele două liste este faptul că Ierusalimul nu intră deloc în enumerarea lui Ausonius; lucru nesuprinzător, având în vedere că Ausonius venera zeitățile antice și Cartagina nu făcea parte din Pentarhie. Toate aceste cinci orașe au fost capitale politice – lucru care este valabil și în cazul tututor mega-orașelor premoderne – și toate au fost jucători importanți în evoluția civilizației occidentale. Îl putem acuza pe Austonius pentru omiterea parohială a orașului Cyesilhon, capitala Imperiului Persan și care era cunoscut de către romani, însă nu îl pot acuza de faptul că era în neștiință față de existența orașelor Chang’an sau Nanjing în China sau Pataliputra în India.
Urmatoarele cinci orașe sunt împărțite între Galia și Italia. Simpatizez cu alegerile orașelor italiene: Milano (al șaptelea), Capua (al optulea) și Aquileia (al nouălea). Milano a fost capitala Imperiului Roman de Apus, orașe Sfântului Ambrozie și a băilor termale ale lui Hercule. Includerea orașului Capua pare o nostalgie după perioada în care acesta fusese rivalul Romei. Așezarea geografică a Aquileiei lângă Veneția de azi a făcut-o destul de importantă pentru ca vizigoții și Attila să o ia în vizor în secolul al V-lea.
Cititorii vor fi suprinși să constate că două orașe galice se găsesc printre primele zece orașe enumerate de Asonius: Trier (al șaselea) și Arles (al zecelea). Alte trei vor ajunge în Top 20: Toulouse, Narbonne și Bordeaux. Într-o manieră similară recenzenților restaurantelor Michelin, gusturile lui Ausonius favorizau regiunile natale.
Patru orașe iberice sunt menționate, ocupând locurile 11-14, însă capătă o descriere scurtă. Despre Sevilla spune: “După acestea vei fi amintită, iubită Hispalis [Sevilla], nume iberic, pe lângă care curge un râu precum marea, și din care toată Spania își capătă magistrații.” Celealte trei sunt înghesuite într-o singură propoziție: “Nici Cordova, nici Tarragona cu puternica ei citadelă nu se aseamănă cu tine, nici Braga cea bogată, care stă mândră în golful ei de lângă mare.” Prin contrast, Narbonnei ii sunt dedicate trei paragrafe întregi, pline de panegirice de felul: “comerțul mării răsăritene și a teritoriilor spaniole te îmbogățesc, în tine flotele Libiei și Siciliei poposesc, și toate mărfurile care trec pe multele rute de pe râuri sau mări; în toată întinderea lumii nicio corabie nu plutește decât de dragul tău.”
Două orașe siciliene, Catania și Siracuza, împart locul 16. Spre probabilul oprobiu al celor cu gusturi clasiciste, Atena ocupă locul 15. Ausonius este cel puțin elocvent asupra trecutului acestui polis “căruia i-a aparținut întâia dată ramura de măslin purtătoare de pace, a cărui este gloria neîntinată a fluentei limbi atice, din care o ceată de greci s-a desprins și prin locuitorii Ioniei și Ahaiei a împânzit o sută de orașe.” Cu toate acestea, Atena nu era Arles.
Aici aveți lista completă. Sper că va veți simți bine combătând-o și citindu-mi idiosincraziile.
1. Roma
2. Cartagina, la egalitate cu
3. Constantinopol
4. Antiohia, la egalitate cu
5. Alexandria
6. Trier
7. Milano
8. Capua
9. Aquileia
10. Arles
11. Sevilla
12. Cordoba
13. Tartagona
14. Braga
15. Atena
16. Catania, la egalitate cu
17. Siracuza
18. Toulouse
19. Narbonne
20. Bordeaux
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează