În viața cotidiană mundană a oamenilor din cultura creștină, care muncesc nu doar cu sudoarea frunții, ci și pentru dragostea familiei lor, există și dragoste de muncă. Atunci când bărbații taie lemne sau merg la război sau își iubesc soțiile, și atunci când femeile torc sau spală și le răspund cu aceeași dragoste, ei lucrează nu doar pentru a face treabă, astfel încât copiii să se nască și să crească și să aibă haine de îmbrăcat și mâncare. Ei muncesc pentru ca acei copii să fie într-o zi plăcuți lui Dumnezeu în ceruri. Ei muncesc ca instrumente înseși ale iubirii lui Dumnezeu pentru a crea un fel de grădină cerească aici și acum în casă, prin care fiecare topor devine o vioară, fiecare război de țesut o harpă, fiecare zi o rugăciune, fiecare oră un psalm.

John Senior, The Death of Christian Culture