7 lucruri pe care le-aș face diferit în creșterea copiilor

Copiii mei sunt adulți acum, unii având proprii lor copii. Ne-am distrat mult ca familie, și am multe amintiri minunate din perioada creșterii copiilor. Dar uitându-mă în urmă, cred că aș face diferit câteva lucruri. Așadar, le împărtășesc în speranța că părinții mai tineri vor putea profita de ele și nu vor repeta unele greșeli pe care eu le-am făcut. Printre lucrurile pe care le-aș face diferit se numără:

1. Nu aș fi atât de protectiv

Nu aș încerca să-i feresc de orice fel de influență venită din lume. Părinții ar trebui să aibă grijă la ce sunt expuși copiii lor, dar uneori putem deveni prea protectivi. I-am educat acasă, i-am împiedicat să practice sporturile din școli și nu am sărbătorit Halloween-ul. Nu i-am lăsat să se uite la anumite show-uri de televiziune fiindcă prezentau atitudini nepotrivite. 

În cele din urmă, am ajuns la concluzia că îți poți pune copilul într-o bulă și tot nu poți fi sigur că păcatul nu va încolți în inima sa. Eu și soția mea ne-am gândit că dacă vom face toate aceste lucruri, cu siguranță copiii noștri Îl vor urma pe Domnul. Acum, aș avea în vedere personalitatea fiecărui copil, în mod individual, iar aceasta ar fi cea mai bună formă de educație. Nu există altă metodă mai potrivită. Biblia poruncește taților să își crească pruncii în Legile și frica de Domnul.

2. Aș accepta că nu sunt perfecți

Aș încerca să nu le arăt că m-au dezamăgit sau surprins atunci când își mărturisesc păcatele. Chiar dacă am încercat să nu par surprins când unul dintre copii îmi mărturisea păcatul, au fost momente când am plecat capul sau am avut o expresie îndurerată, ceea ce cu siguranță nu i-a făcut să își dorească să se mai deschidă în fața mea. 

3. Aș pune mai puțin accent pe etichetă

Nu aș mai accentua într-atât manierele. E important pentru copii să învețe să spună “te rog” sau “mulțumesc”, dar la multe din mesele noastre i-am deranjat în legătură cu manierele lor. Mă îndreptățeam spunând că “Într-o zi poate veți fi invitați la Casa Albă și vă veți simți stânjeniți dacă veți avea maniere nepotrivite la masă cu președintele”. 

4. Încurajarea ar fi o prioritate

Aș încerca să îi încurajez mai mult. Chiar dacă am încercat să îi încurajez, cred că mai mult i-am corectat. Acum aș inversa proporțiile celor două.

5. Aș investi în ei ca adolescenți

Aș încerca să îi fac să se deschidă și în perioada adolescenței lor. Au fost momente când copiii noștri au trecut prin experiențe dureroase ca adolescenți și am fost mult prea dornic să le ofer sfaturi spirituale în loc să îi ascult și să empatizez cu ei, încercând să înțeleg cu ce se confruntă. 

6. Le-aș oferi timp

Aș încerca să nu pretind o schimbare imediată a atitudinii lor. Chiar și acum, nu am mereu o atitudine potrivită, dar mă aștept ca ei să își schimbe comportamentul instantaneu. Nu aș face asta acum (sper). 

Pe lângă toate astea, nu m-aș aștepta prea devreme la roade. Am pretins maturitate și schimbare mult prea devreme. Credincioșii maturi sunt înceți la schimbare. Câteodată durează ani de zile până să fie vizibile roadele Duhului într-un adult, darămite în copiii noștri.

7. M-aș opri din a-i judeca pe ceilalți părinți

Asta nu are de a face cu modul meu de a-mi crește copiii, dar nu aș judeca pe alți părinți. Câteodată, dacă un părinte avea probleme cu copilul lui, aș fi spus ca sigur greșește cu ceva. Mai târziu, m-am văzut pus în postura unui astfel de părinte. 

Mark Altrogge, Crosswalk

Sursa foto: Photo by Liana Mikah on Unsplash