De ce există suferință în lumea noastră?

Astfel, modul în care Biblia răspunde la problema suferinței este printr-o invitație. De fapt este o chemare a cititorului într-un dialog cu Dumnezeu. Un context în care să-și exprime sincer durerea și nemulțumirea. În lamentațiile biblice, Scriptura oferă un cadru verbal, liric și liturgic confuziei din mintea și inima noastră.

Dar există totuși răspunsuri clare pe care Biblia le oferă acestei enigme supărătoare numită suferință? Descrie Biblia cauzele suferinței noastre? Cu siguranță. Fără pretenția de a acoperi toate întrebările născute din întristare, iată o listă cu răspunsurile biblice diverse:

• Umanitatea suferă din cauza păcatului. Adam și Eva nu au ascultat de singura poruncă a lui Dumnezeu. Rezultatul? Păcatul a intrat în lume și suferința s-a născut (Geneza 3).
• Poporul Israel a suferit pentru că nu au respectat legământul mozaic.
• Copiii lui Dumnezeu suferă uneori dispreț și abuz pentru a se realiza un scop divin măreț (Geneza 50:20).
• Suferința oferă credinciosului o cunoaștere mai profundă a lui Dumnezeu (Iov) și a revelației Sale scrise (Psalmul 119:67, 71).
• Ucenicii Domnului Isus au suferit prigoană pentru că L-au urmat pe Cristos, care la rândul Său a fost prigonit (Matei 5:10-12).
• Primii creștini au fost persecutați din cauza invidiei și urii liderilor religioși și politici (Fapte 13:45; 14:2, 19; 17:5, 13; 21:27).
• Creștinii au parte de suferințele lui Cristos în prezent pentru a avea parte de gloria Lui în viitor (Romani 8:17).
• Creștinii suferă ca parte din procesul de maturizare (Iacov 1:2-4) și creștere în asemănare cu Domnul Isus (Romani 8:28-30).
• Creștinii suferă pentru ca astfel credința lor să-și dovedească autenticitatea (1 Petru 1:6-7).

Mai mult decât atât, Dumnezeul Bibliei a devenit întru totul om și a gustat suferința întocmai ca noi. Vorbim aici despre suferință fizică, respingere socială, neînțelegere, ură, violență și moarte. Le-a răbdat pe toate. Iar pentru că El a suferit la fel ca noi, îi pasă de noi și empatizează cu durerea și amărăciunea noastră.

În mod surprinzător, moartea lui Cristos pe cruce și învierea Sa devin modul prin care El biruiește răul, durerea și nenorocirea. Doar așa ne poate asigura că dezamăgirea va face loc bucuriei, zdrobirea va fi înlocuită de vindecare veșnică și răul va fi izgonit de bine. Datorită agoniei lui Cristos, moartea va muri și viața va trăi pentru totdeauna. Răspunsul biblic principal pe care Dumnezeul îl aduce în fața suferinței este înrădăcinat chiar în agonia Fiului Său pe cruce.

Așadar, poate părea ciudat, dar în Biblie, realitatea suferinței și a răului este de fapt un argument favorabil existenței lui Dumnezeu. Realitatea creării omului de către Dumnezeu, după chipul și asemănarea Acestuia și crearea unui Univers bun este temelia simțului primordial al umanității cu privire la „bine” sau „rău”. În mod intuitiv știm că suferința, durerea și necazul omului sunt rele. Toți admit că lumea aceasta nu-i ceea ce ar trebui să fie.

Crizele prin care am trecut în ultimii 3 ani ne forțează să ne gândim la cum ar trebui să fie lumea noastră. Ne strânge atât de tare la ușă încât strigăm împotriva suferinței, tânjim după bine și urmărim ceea ce Vechiul Testament numește „shalom”: pacea deplină, bunăstarea.

Biblia susține că scârba noastră față de nedreptate și suferință este înrădăcinată în propria dorință a Dumnezeului Creator după bine, armonie și vindecare. Radarul interior care ne spune că există „bine” și „drept” a fost implantat în noi de către Dumnezeu. Astfel, plângerile și lamentările nu îl fac pe suferind doar să se plângă de rău ca un atac la adresa lui Dumnezeu, ci de fapt îl obligă să interacționeze cu Cel care este sursa supremă a binelui.

În mod ironic, Biblia ne descoperă că suferința și răul, de fapt, dovedesc existența lui Dumnezeu.

Iosua Faur pentru Edictum Dei

Sursa foto: Photo by Michal Dolnik on Unsplash