Din fericire, aceasta este poziția ortodoxiei române (PF Daniel, sau voci mereu limpezi, ca PS Ignatie) și a principalilor demnitari, intelectuali, jurnaliști, formatori de opinie.

Inevitabil, în acest moment de răscruce, și-au dat arama pe față:

– „suveraniștii” cărora puțin le pasă de suveranitatea Ucrainei;

– „ortodocșii” cărora puțin le pasă de crimele împotriva ortodocșilor ucraineni;

– „luptătorii pentru libertate” pe care excesele nefericite ale luptei cu pandemia îi revoltă mai mult decât invadarea unei țări europene.

Ăsta nu e momentul să vorbim despre păcatele și slăbiciunile Occidentului (din care facem parte, slavă Domnului și grație domnilor Reagan, Bush și Clinton!), nici despre drepturile minorității românești în Ucraina, ci exclusiv despre ticăloșia fără margini a Rusiei, dușmanul păcii, libertății și prosperității europene.