Dragul meu Amărel,
Am fost încântat să aud că faci progrese cu mama respectivă. Se simte copleșită de sarcinile ei, neapreciată de soțul ei și descurajată? Mă bucur să aud lucrul acesta. Dacă ai grijă, aceasta este o oportunitate importantă. Iar când copiii o trezesc de câteva ori pe noapte, avem un avantaj. O mamă obosită înseamnă o mamă instabilă emoțional, iar o mamă instabilă emoțional e o mamă vulnerabilă.
Am câteva sfaturi.
În primul rând, concentrează-ți eforturile pe căsnicia ei. Precum știi, nu putem face multe într-o căsnicie fără fisuri. Din fericire pentru noi, o soție epuizată și irascibilă poate face minuni în această privință. Trebuie s-o convingem că soțul ei nu-i este prietenul și aliatul cu care s-a căsătorit odată. Trebuie să-i dezvăluim fiecare păcat și obicei egoist, să evidențiem acțiunile sale nepăsătoare – din rea-voință sau nu – împotriva ei. Uneori, ne putem folosi de lucrurile cele mai puțin evidente, pe care soțul nici nu le realizează, pentru a o ofensa cel mai tare. Când vine acasă de la muncă și își aruncă lucrurile pe unde apucă (în loc să-și pună haina în cuier și cheile la locul lor), las-o să vadă acest lucru ca un atac direct asupra muncii ei de întreținere a casei. Când murdărește podeaua cu noroi, fă-o să creadă că e din cauză că n-o iubește. Aceste gânduri îți pot părea extreme sau ridicole, dar pentru femeia extenuată sunt un scenariu posibil.
Trebuie să o faci să creadă că soțul ei nu observă sau – mai bine! – că nici nu-i pasă de eforturile ei casnice.
În al doilea rând, fă tot ce poți ca să rămână concentrată pe problemele și durerile ei. Reamintește-i cât de tare o doare spatele, cât de greu i-a fost cu copiii în ziua respectivă și cât de multe lucruri nefăcute i-au rămas. Nu o lăsa să se gândească la dificultățile pe care soțul ei le-a avut sau dacă nu-l doare și pe el spatele. A-i pune pe ceilalți mai presus de tine este una din tacticile acelea idioate, însă ciudat de eficiente ale Inamicului. Dacă se oprește să îi facă o cafea, te trezești ca îi va face și un masaj și va flirta cu el, iar apoi lucrurile scapă de sub control.
Asigură-te că mama va aprecia productivitatea mai presus de orice. Fă-o să se trezească devreme și să muncească încontinuu până seara. Dacă soțul ei se relaxează seara, fă-o să observe grămada de haine neîmpăturite sau podelele murdare. Nu o lăsa să ia o carte și să se relaxeze alături de soțul ei. Sârguința, o virtute de-a Inamicului, poate fi folosită în avantajul nostru atunci când e exagerată. Convinge-o că atâta timp cât a mai ramas ceva de făcut (și întotdeauna e!), nimeni nu ar trebui să se odihnească. Atunci, când împătură haine sau face curățenie, poți introduce dulcea amărăciune a resentimentelor.
Aici ar trebui să ai grijă. Ține minte, dragostea soțului poate fi periculoasă. Dacă simte ca e nefericită, poate că va începe să o ajute sau (mai rău!) să-i arate afecțiune. Acum, vlăstarele resentimentelor plantate mai devreme pot să aducă rod! Fă-o să creadă că soțul își arată afecțiunea deoarece “bărbații vor un singur lucru”. Nu o lăsa să vadă că ajutorul primit din partea lui, sărutările și îmbrățișările au un motiv curat. Dacă el arată că o dorește, convinge-o că e folosită, nu iubită. După cum știm amândoi, actul suprem al căsniciei îi poate lega în așa fel încât să se năruie mare parte din munca noastră. Din această cauză, n-o lăsa să facă din acest act o prioritate pe lista ei mentală de treburi casnice. Este în interesul nostru să păstrăm soția ocupată, ocupată, ocupată și să ne asigurăm că nu-i mai dă atenție soțului ei la sfârșitul zilei.
Acum, despre copii. Ce mici și drăgălașe oportunități sunt ei! Știm cu toții că ei sunt unealta favorită a Inamicului. El îi numește daruri și binecuvântări, îi cheamă pe părinți să se sacrifice pentru ei, precum a făcut-o Fiul Său. Nebunesc, știu. Trebuie s-o convingem pe mamă că omuleții insuportabili de care are grijă nu merită cu adevărat sacrificiul ei. Când mama și-a imaginat prima dată că va avea copii, probabil se gândea la niște ochi mari și inocenți și zâmbete fericite. Fă tot posibilul să spulberi aceste așteptări, îndreptându-i atenția spre cât de mult cer de la ea. Fă-i să ia, să ia și să ia; să ceară, să ceară și să ceară până când mama va fi consumată cu totul. Determină-i să înceapă să plângă toți, în același timp, pentru nimicuri. Apoi, lasă zgomotul și purtarea lor să o scoată pe mamă din sărite. Dă-ți toate silințele ca monotonia vieții de zi cu zi, schimbatul scutecelor, pregătirea mesei etc. să i se pară că sunt sub demnitatea ei. Fă-o să se gândească la toate lucrurile mai bune și mai importante pe care le-ar putea face dacă nu ar avea copii. Nu o lăsa să se gândească la adulții credincioși și responsabili pe care îi crește, la faptul că îi vor fi alături toată viața. Să te gândești la momentul când munca ta va da roade, după cum spune Inamicul, este o idee proastă. Ține cuvântul “moștenire” departe de năsucurile murdare și hăinițele pătate ale zilelor obișnuite.
Dacă e să îți dau un ultim sfat, Amărel, este să o faci pe mamă să privească la soțul și familia ei în căutarea după împlinire și mângâiere. Știm că Inamicul veghează mereu și este gata să ia poverile copiilor Săi, însă, dacă îi distragem atenția mamei, va uita lucrul acesta. Fă ca să-și caute valoarea și susținerea în soțul ei. Mai apoi, când el o va dezamăgi (mai mult ca sigur că o va face!), o vom putea chinui după bunul plac. Da… cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla ar fi să se îndrepte înspre Inamic, cu toate nevoile și imperfecțiunile ei. Odată ce va realiza că El oferă o pace care transcende situația ei, munca noastră va fi compromisă.
Unchiul tău răuvoitor,
Sfredelin
Sheila Wray Gregoire – To Love, Honor and Vacuum
Sursa foto: Sharon Mccutche on Unsplash
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează