Umbra lui Lukács

György Lukács (1885-1971), un filosof despre care se spune că ar fi fost „cel mai inteligent marxist de după Marx” și-a pus viața în slujba răului. A fost un om crud, dovadă că, în calitate de comisar politic în Armata Roșie maghiară, a fost gata să ordone execuția a opt soldați din divizia sa, ca urmare a unei înfrângeri. În anul 1919, Lukács ajunge vicecomisar pentru cultură și educație, în timpul regimul bolșevic al lui Bela Kun și, cu această ocazie, inițiază un program agresiv de educație sexuală în școlile din Ungaria. Copiii trebuiau să fie dați pe mâna Statului și inițiați în subiecte precum „iubirea liberă”, respingerea eticii creștine, expunerea la filme și materiale sexuale, atacuri la adresa familiei tradiționale și a monogamiei etc. E bine că Ungaria a fost o „republică sovietică” pentru o perioadă scurtă de timp (133zile), însă ideile revoluționare ale lui György Lukács s-au sedimentat în cadrul Școlii de la Frankfurt (1920), fiind duse apoi peste ocean, în SUA, în perioada interbelică și postbelică. Ajunși pe pământ american, intelectualii Școlii de la Frankfurt au contribuit semnificativ la Revoluția sexuală occidentală a anilor ’60 și la hrănirea unei jivine sălbatice care a crescut monstruos de mult și a ajuns să aibă numele de „Corectitudine Politică”. De atunci, a început marea decădere sau deconstrucție: în literatură, artă, filosofie, etică, politică și chiar în teologie. Pentru influență și putere politică s-au folosit banii magnaților iubitori de comunism, pentru propagare s-au folosit vectorii mass-mediei (în toate formele posibile), pentru sensibilizare publică au fost instrumentalizate minoritățile, iar pentru succes s-a apelat la sexualizarea maselor și a fost atacată familia după modelul biblic. Practic, experimentul „de laborator” inițat de György Lukács în Ungaria a fost reconstituit la scară aproape globală. Umbra filosofului marxist a întunecat o bună parte a lumii, în încercarea de a bloca „Soarele neprihănirii” (Maleahi 4:2). Sub amenințarea închiderii robinetului cu bani și a excluderii de la masa bunăstării materiale, instituiții internaționale politico-financiare constrâng statele să intre în jocul sinistru a aceea ce se numește „terorism cultural”. Metoda funcționează chiar și în țările mai conservatoare ideologic din blocul est-european. O excepție este chiar Ungaria lui György Lukács, înfiorată încă de umbra gânditorului neomarxist. Ce va urma? Este greu de spus. E clar că tema educației sexuale va polariza societatea. Va fi foarte dificil de trasat un perimetru pentru negociere și dialog. Nu pentru că tema sexualității ar fi inabordabilă – la urma urmei, toți oamenii au de-a face cu ea –, ci din cauza umbrelor din spatele ei. Simți că tema aceasta este un fel de casă bântuită. Și, pentru cei care nu cred în fantome și vor alte tipuri de dovezi, e suficient să se consulte Standardele pentru Educație Sexuală în Europa (ca să dăm doar un exemplu; cf. https://www.bzga-whocc.de/…/standards-in-sexuality…). Sau, de ce nu, să învățăm din pățaniile altor țări, ca de pildă Germania (vezi cartea Gabrielei Kuby, Revoluția sexuală globală. Distrugerea libertății în numele libertății). Cu umbrele nu putem negocia, dar nici nu putem lupta folosind armele întunericului: ura, violența, calomnia, batjocura, injuriile și altele ca acestea. Procedând așa, umbra va fi tot mai mare. Dimpotrivă, cu cât soarele este mai sus, umbra devine mai mică. Doar privind spre zenitul ceresc vom birui. Concret, să facem să strălucească soarele iubirii, al Evangheliei, al mărturiei creștine, al eticii la locul de muncă, al răbdării, al jertfei de sine, al educației parentale, al grijii pentru cei defavorizați, al iertării, al curajului de a fi creștini, al rugăciunii și postului, al unității frățești, al facerii de bine și al păcii. Dacă mergem pe logica „pumnului în nas” vom pierde lupta. Iubind, vom face ca umbrele să plece… Măcar pentru o vreme!

Autor: Costel Ghioancă

Sursa foto: Photo by Egor Myznik on Unsplash