Nu cred că am întâlnit vreodată un creștin care să fie mulțumit de viața sa de rugăciune. Poate știi cum e, încerci să te rogi, dar ți se pare că rugăciunea se dezintegrează înainte de a atinge tavanul și începi să te întrebi: “Oare Dumnezeu mă ascultă sau vorbesc singur?”. Apoi, mai e și acea lentoare teribilă. Încercăm să stăm treji pentru a ne ruga, dar, la fel ca ucenicii, imediat ce închidem ochii și spunem “Doamne”, cuvintele ne lovesc ca un somnifer. Sau poate că suntem distrași de grijile zilei de mâine, iar rugăciunea care începe ca o cerere se transformă într-o conversație cu un coleg de muncă. Din păcate, apare descurajarea: “De ce sunt atât de nepriceput în a mă ruga?”.
Adevărul este că, de multe ori, facem lucrurile mult mai dificile decât ar trebui să fie. Gândește-te la rugăciune ca la un exercițiu. Nu vei avea întotdeauna chef să te rogi, iar unele antrenamente vor fi mai satisfăcătoare decât altele. În exercițiu, consecvența dă rezultate, dar trebuie să te asiguri că execuția este adecvată și așteptările realiste. Iată câteva sfaturi simple pentru a-ți antrena viața de rugăciune.
- Pocăiește-te.
Mai întâi, pocăiește-te. Dumnezeu nu este interesat de cererile prefăcute care încearcă să ascundă inimile răzvrătite. Nu este o coincidență faptul că, înainte ca Isus să-i învețe pe ucenicii Săi rugăciunea “Tatăl nostru” în Predica de pe Munte, El le-a dat câteva sfaturi despre cum să NU se roage. Pe scurt, Isus ne-a avertizat cu privire la ipocrizie și superstiții (Mat. 6:5-8).
Uneori, folosim rugăciunea ca o mască după care ne ascundem. Spunem cuvintele potrivite în timp ce inima noastră este în locul nepotrivit. Rugăciunea nu este un mod de a ne justifica înaintea Domnului și nici un mod de a ne da mari înaintea altor creștini. Dumnezeu vede rugăciunile duplicitare. Domnul a spus poporului Său de legământ în cartea lui Isaia:
”Când vă întindeți mâinile, Îmi întorc ochii de la voi și, oricât de mult v-ați ruga, n-ascult, căci mâinile vă sunt pline de sânge!” (Isaia 1:15)
Nimic nu poate falimenta mai mult viața noastră de rugăciune decât trăirea în păcat. Înainte de a-ți petrece timpul cu Dumnezeu în rugăciune, mărturisește-ți păcatele. S-ar putea să descoperi că blocajul în rugăciune cu care te-ai confruntat este datorită necurăției mâinilor tale.
- Adu-ți aminte cine este Dumnezeu.
Apoi, adu-ți aminte cine este Dumnezeu. Rugăciunea “Tatăl nostru” începe cu “Tatăl nostru care ești în ceruri”. În Noul Testament în greacă, cuvântul “Tată” este primul cuvânt. Dreptul de a-L numi pe Dumnezeu “Tată” nu îl are oricine, ci doar cei care au fost adoptați în familia lui Dumnezeu prin jertfa lui Isus Hristos. Paul scria:
“Și voi n-ați primit un duh de robie, ca să mai aveți frică, ci ați primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava!”, adică „Tată!”” (Romani 8:15)
Amintește-ți că accesul privilegiat la Tatăl îl ai prin Isus, Fiul Său. Ce cale minunată ne-a trasat Isus, ca cei păcătoși să apeleze cu încredere la Cel Sfânt (Evrei 4:16). Amintindu-ne de ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi suntem încredințați de intentitatea noastră de copii preaiubiți și ne oferă siguranța că El nu doar primește rugăciunile noastre, ci vrea să le și asculte, la fel cum un tată bun se îngrijește de strigătele copiilor săi (Mat. 7:11).
- Repetă.
În final, repetă. Nu vei dezvolta niciodată o viață de rugăciune constantă dacă te rogi doar când ești forțat sau doar când ai chef sa o faci. Dezvoltarea unui obicei de rugăciune înseamnă să îți propui să vii înaintea lui Dumnezeu în fiecare zi, poate chiar la ore fixe, pentru a te ruga. În timp ce repetițiile deșarte sunt interzise de Isus, repetiția în sine nu este condamnată.
Amintește-ți cum Isus a lăudat-o pe văduva perseverentă, cu stăruința ei neîncetată (Luca 18:5). Bate la porțile Raiului prin rugăciune ca și cum ai intenționa sa le dărâmi. Când ești descurajat, adu-ți aminte ce spunea Ioan:
”Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă.” – (Ioan 5:14).
Te rogi ca voia lui Dumnezeu să se facă în viața ta, să te sfințească și să te modeleze mai mult după chipul lui Isus? Îndrăznește – bătăile tale nu vor rămâne fără răspuns, cererile tale nu vor rămâne neascultate. Faptul că Isus i-a învățat pe ucenici să se roage pentru “pâinea cea de toate zilele” înseamnă ca El așteaptă să audă vești de la tine astăzi și în fiecare zi (Mat. 6:11).
Adriel Sanchez, Ligonier
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează