Există condiții ale unei rugăciuni ascultate?

Meditație la Psalmul 17,

o rugăciune a lui David

Sînt perioade de adîncă disperare în viață, atunci cînd viața noastră de rugăciune se intensifică. Nu este ciudat oare că nu la bucurie și celebrare ne rugăm mai mult, ci în încercări și întristări, în intersecțiile dificile ale vieții? Atunci am dori să fim ascultați, dar uneori Cerul pare închis. Este posibil să fie doar o perspectivă subiectivă, dar dacă totuși Cerul ascultă în anumite condiții? Ne-am putea imagina că Marele Împărat, Monarhul Absolut, Dumnezeul tuturor dumnezeilor, Cel Preaînalt să emită ceva pretenții pentru adresare în fața Majestății Sale?

În multe locuri Scripturile ne încurajează să venim înaintea lui Dumnezeu cu inima sinceră, așa cum sîntem, vorba cîntării: ”Așa cum sînt … la Tine vin…. ”. Dar există și alte pasaje în care Dumnezeu dă indicații de ajustare, pregătire: ”Moise, descalță-te!”, ”Poporul să fie abstinent și să nu se atingă, căci Domnul va vorbi … ” et c.

Există oare condiționări ale unei rugăciuni ascultate? Să explorăm Psalmul 17 prin cîteva observații.

1. Pricina nevinovată – Pentru ce te rogi?

Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele!

Ne putem ruga pentru diferite pricini. Există hoți care se roagă să nu fie prinși, infractori care se roagă să scape, agresori care se roagă să le dea Dumnezeu putere să înfăptuiască răul. Există curvari care se roagă să nu iasă la iveală mizeria, amanta să nu rămînă cumva gravidă. David a crezut că Dumnezeu îl iubește atît de mult, încît totul se va rezolva cu un duș. Există studenți care aprind lumînări înainte de sesiune și pun bilețele la cutiile de rugăciune, în loc să se apuce să învețe. Există vecini care se roagă pentru răul altor vecini și îi ”scriu pe toacă la biserică” Acestea nu sînt pricini nevinovate și în consecință Dumnezeu nu-și va uni slava cu ticăloșia.

2. Buze neprefăcute – cum te rogi? David vorbește despre sinceritatea sa. Da, motivele rugăciunii contează, dar și atitudinea. Pot să mă rog pentru pricini corecte cu o atitudine greșită, mă pot ruga pentru propășirea Evangheliei, dar în spatele bunelor motive să fie dorința de promovare personală, mîndria, dorința de apreciere din partea oamenilor.

pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute!

Dacă îmi vei încerca inima, dacă o vei cerceta noaptea,
dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic,
căci ce-mi iese din gură, aceea și gândesc.

David este transparent în relațiile cu oamenii și relația cu Dumnezeu. Mare curaj să Îi pretinzi lui Dumnezeu o asemenea investigație asupra inimii și să stai senin la acest tip de scrutare. Chiar și noaptea, cînd subconștientul iese la iveală hoțește și ne poate trăda? Chiar și după anestezia generală? Ah, asta a fost una dintre cele mai mari spaime ale mele: oare ce voi spune, ce prostii voi debita la trezirea din anestezie? Să nu cumva să îmi deconspir gîndurile cele mai ascunse … În rugăciune participăm cu toată ființa și motivele rugăciunii sînt tot la fel de importante ca dispoziția sufletească în totalitatea ei, conștient și subconștient!

3. Ochii tăi să privească neprihănirea mea! Cine se roagă?

Ce îndrăzneală! Ce mare curaj! Prin Cine este obținută neprihănirea noastră? Prin Domnul Isus. Care este starea în care te rogi Domnului, în care vii înaintea Celui Care este de trei ori Sfînt? Prin sîngele Domnului Isus, trecînd prin Ușa care ne sfințește, spălați cu Apa Vieții, apărați de Scutul neprihănirii Sale.

Să se arate dreptatea mea înaintea Ta
și să privească ochii Tăi neprihănirea mea!

Niciunul dintre noi astăzi n-am putea spune aceste lucru fără încrederea în Neprihănirea Fiului, cu nezdruncinata credință că viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu și că sîntem de neacuzat de cel rău în fața Tronului Dreptății.

Iată cum se încheie Psalmul:

Dar eu, în nevinovăția mea, voi vedea Fața Ta:
cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău.

4. Pașii neclinitiți pe cărările Sale. Ce fel de viață urmează rugăciunii? Ce fel de viață precede rugăciunea?

David propune cultivarea unei vieți fără compromisuri, pași drepți pe cărări drepte (Psalmul 23!). Deși nu întotdeauna viața lui David a fost fără umbre și căderi, Psalmistul Rege este conștient că dincolo de pricina nevinovată, inima neprihănită, atitudinea de sinceritate (buze neprefăcute), întreg contextul viețuirii, a căilor noastre contează. Rugăciunile noastre sînt parte din întreg parcursul spiritual, de aceea trebuie să le privim holistic, atenți fiind la ansamblul tuturor acțiunilor și atitudinilor noastre.

Anturajele, prieteniile, relațiile, legăturile, pasiunile, patimile, iubirile, toate sînt parte a celui care se roagă și contaminează într-un fel sau altul relația cea mai importantă, în care se desfășoară rugăciunea, relația cu Dumnezeu. Nu putem fi prieteni cu lumea și să ne rugăm la Dumnezeu ca niște prieteni ai lui. Nu poți fi și părtaș cu asupritorii și apoi să Îi ceri Domnului apărarea de asuprire. Nu poți să ceri călăuzire pe cărările Sale, și tu să umbli pe alte cărări lăturalnice, precum Samson, care atunci cînd a luat-o pe alte cărări lăturalnice, Dumnezeu S-a îndepărtat de el.

Cât privește legăturile cu oamenii, eu, după cuvântul buzelor Tale,
mă feresc de calea celor asupritori;

pașii mei stau neclintiți pe cărările Tale
și nu mi se clatină picioarele.

5. Dumnezeu ascultă!

Strig către Tine, căci m-asculți, Dumnezeule!
Pleacă-Ți urechea spre mine, ascultă cuvântul meu!

Arată-Ți bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost
și-i izbăvești de potrivnicii lor prin dreapta Ta!

Dumnezeu să ne ajute să ne rugăm așa cum așteaptă El: cu pricini nevinovate, cu buze neprefăcute, cu inimă neprihănită, cu pașii neclintiți pe Calea Sa!

Marius Cruceru pentru Edictum Dei