De ce se destramă atâtea căsătorii creștine?

Și așa ar trebui să fie. Divorțul se aseamănă cu două foi de hârtie lipite: este imposibil să le separi fără a rupe pe amândouă.

Credeți-mă, am trecut pe aici. Am trecut prin valea abandonului și divorțului nedorit înainte să împlinesc treizeci de ani. Cu câteva decenii în urmă, divorțul părea a fi o chestiune lumească. De fiecare dată când un caz de divorț apărea în biserică, era șocant. În prezent, rata divorțului printre creștini (deși rămâne mai mică decât necreștini) este în creștere. Nu se mai produce același șoc când auzim că un anumit cuplu se desparte.

Ce se întâmplă mai exact în căsniciile creștine? Ce cauzează această epidemie și cum putem s-o oprim? Putem s-o oprim? Mai jos găsim opt motive pentru care atât de multe căsnicii se destramă și ce poți face ca să eviți să devii o statistică:

1. Suntem păcătoși.

Acesta este cel mai simplu, dar și cel mai profund adevăr care răspunde întrebării fără răspuns a căsniciilor destrămate: păcatul. Romani 3:23 ne spune: “Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu”. Fiecare dintre noi este capabil să facă o mulțime de păcate împotriva soțului sau soției noastre și este foarte ușor să lăsăm aceste păcate să se adune. Chiar și atunci când nu păcătuim direct împotriva celuilalt, păcatul ne afectează căsnicia, deoarece păcatul nemărturisit ne afectează inima.

Din fericire, există speranță. 1 Ioan 1:9 spune: “Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.” Nu este niciodată prea târziu să îți marturisesti păcatul și să te pui în acord cu Duhul Sfânt. Nu este prea târziu pentru căsnicia ta.

2. Tratăm căsnicia la fel cum tratăm întâlnirile

Un alt motiv pentru care căsniciile creștinilor se destramă este că nu sunt privite cu reverența cu care ar trebui. Căsnicia nu înseamnă întâlniri furtunoase. Mult prea des cuplurile se logodesc și intră în viața de căsătorie gândindu-se că divorțul este o opțiune dacă lucrurile merg prost. Repetă mecanic “Până când moartea ne va despărți”, însă adânc în inima lor, au un plan de evadare. Biblia ne spune altceva: “De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.” (Geneza 2:24).

Căsătoria creează o singură entitate din doi oameni. Bineînțeles, asta va însemna conflict instantaneu, deoarece amândoi oamenii din uniune sunt păcătoși. Vor apărea certuri. Însă această unitate este o imagine a legământului dintre Cristos și biserica Sa. Nu trebuie tratată superficial.

3. Uităm

Pe măsură ce trec anii, este ușor să uiți de ce te-ai îndrăgostit. Tot ceea ce vedem sunt lucrurile enervante și obiceiurile rele ale celuilalt care ne înnebunesc. Uităm că soțul sau soția este o binecuvântare pentru noi, că este un lucru prețios! Proverbe 18:22 spune: “Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.”

Pe lângă asta, soților li se poruncește să se bucure de soția lor : “Izvorul tău să fie binecuvântat şi bucură-te de nevasta tinereţii tale!” (Proverbe 5:18). Deși această poruncă este adresată bărbaților, femeile pot beneficia la rândul lor de ea, aducându-și aminte de ce s-au îndrăgostit de soțul lor și să se bucure de căsnicia pe care o au împreună. Puțină recunoștință face mult pentru ambii parteneri.

4. Renunțăm prea repede

Uneori, cuplurie renunță când ar trebui să rămână fermi și să lupte pentru căsnicia lor. Bineînțeles, există situații când acest lucru nu se poate aplica, cum ar fi adulterul neregretat, abuzul etc. Însă pentru cuplul care simte că s-a “dezîndrăgostit” și este gata să renunțe, se potrivește această pildă din Evanghelia după Luca: 

“Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten şi se duce la el la miezul nopţii şi-i zice: ‘Prietene, împrumută-mi trei pâini, căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu şi n-am ce-i pune înainte’ şi, dacă dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ‘Nu mă tulbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pâini’, – vă spun: chiar* dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuşi, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi-i va da tot ce-i trebuie.” (Luca 11:5-8)

Rugăciunea face minuni. Este mai ușor să încerci tot posibilul, tactici pasiv-agresive, consiliere, cărți de dezvoltare personală sau discuții cu prietenii, fără să mergi înaintea Domnului cu problema căsniciei tale. Nu renunța prea repede.

5. Ne facem necazuri unul altuia

Vorbirea fără dragoste unul cu altul cauzează mult rău în timp. Atât soții, cât și soțiile se fac vinovați de cicăleală, însă în Proverbe, porunca este adresată femeilor. Proverbe 21:9 avertizează: “Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare.” 

Ambii soți trebuie să aibă grijă la cuvintele pe care le spun și să caute blândețea în locul mâniei. A respira adânc și a face pauză un moment înainte de a deschide gura, pentru a prelua controlul comportamentului tău va avea efecte bune și de durată asupra căsniciei tale. Fă un scop din a fi cineva cu care celălalt să dorească să-și petreacă timpul, nu cineva care să-l îndepărteze; apoi vei vedea cum va începe și celălalt să se poarte la fel. Bunătatea este contagioasă.

6. Nu înțelegem ce este cu adevărat iubirea

De la o vârstă fragedă, suntem expuși la definiția lumii despre iubire, care de multe ori este poftă carnală deghizată în dragoste. Dragostea adevărată se găsește în Scriptură. Biblia spune că Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:16). Ni se dă o listă de exemple de dragoste în 1 Corinteni: “Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate, dragostea nu pizmuieşte, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.” (1 Corinteni 13:4-7).

Citește lista de mai sus și verifică-ți inima pe care o ai față de soțul sau soția ta. Îi arăți răbdare și bunătate? Ești cuprins de gelozie și nesiguranță? Ești nepoliticos? Supărăcios tot timpul? Acru? Începe de aici și Dumnezeu vă va transforma pe amândoi. 

7. Nu ne împlinim rolurile biblice

Din nefericire, datorită păcatului și abuzului, rolurile biblice au ajuns un subiect sensibil. Cu toate acestea, Biblia expune roluri specifice pentru soți și soții în căsnicie. Căsniciile funcționează cel mai bine când sunt în interiorul limitelor așezate de Dumnezeu. Soțiilor li se poruncește să fie supuse și soților să iubească. Efeseni 5:24-26 ne spune: “Şi, după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile. Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt.”

În acest mod, căsniciile funcționează cel mai bine. Nu mă înțelegeți greșit. Biblia nu spune că soțiile nu trebuie să își iubească soții sau soții nu trebuie să țină cont de părerile soțiilor lor atunci când au de luat o decizie. Căsnicia este un parteneriat. Dumnezeu i-a spus lui Adam în grădină că nu este bine ca el să fie singur și că are nevoie de un ajutor potrivit. Când soții și soțiile își împlinesc rolurile proiectate de Dumnezeu, căsniciile lor funcționează mult mai bine. Când rolurile sunt inversate, abandonate sau respinse, apar conflictele.

8. Nu iertăm

Căsniciile noastre vor eșua inevitabil, sau cel puțin vor fi complet nefericite atunci când nu acordăm iertare. Biblia este plină de îndemnuri care ne reamintesc acest element important nu numai pentru căsniciile noastre, ci și în umblarea noastră cu Cristos. 

“Mai presus de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, căci dragostea acoperă o sumedenie de păcate.” (1 Petru 4:8)

“Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.” (Efeseni 4:32)

Dacă nu ne iertăm soții sau soțiile, le spunem că sângele lui Cristos curs pentru păcatele lor nu a fost o plată pe măsura păcatelor lor. Când îți vine greu să-l ierți pe celălalt care păcătuiește împotriva ta, amintește-ți câtă iertare ai primit de la Tatăl, apoi urmează-i porunca de a ierta. Nu vei regreta.

(Iertarea nu înseamnă tolerarea lucrului comis sau a fi deschis la păcătuirea repetată împotriva ta, în același mod. Aceasta ține de o altă discuție. Iertarea poate veni cu limite, și uneori, așa trebuie.)

Oricare ar fi starea actuală  a căsniciei tale, vestea bună este că există întotdeauna speranță. Miracolele încă se întâmplă. La fel și restaurarea. Dacă te lupți pentru căsnicia ta în prezent, ai credință! Mai este o șansă.

Vestea și mai bună este că dacă mariajul tău se va încheia sau nu va fi restaurat, nu ești singur. Amintește-ți, Domnul, Făcătorul tău, este soțul tău:

“Căci Făcătorul tău este bărbatul tău: Domnul este Numele Lui, şi Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel. El Se numeşte Dumnezeul întregului pământ.” (Isaia 54:5)

Soră dragă, dacă ești în mijlocul unui divorț nedorit, nu ești numai o statistică. Ești un copil al lui Dumnezeu și El este cu tine prin fiecare greutate și vale întunecată. Agață-te de El și bucură-te de dragostea Lui, care nu va pieri niciodată.

Betsy St. Amant Haddox, Crosswalk