Teologie publică pentru era digitală

Una dintre cele mai frapante afirmații pe care Shira le face în articol privește promisiunile tehnologiei de a introduce o nouă ordine mondială. Ea scrie: “Utopia internetului a fost că va dărâma zidurile dintre națiuni, însă decenii la rândul, au existat avertismente că tehnologia mai degrabă va ridica zidurile tot mai sus.” Nu numai că zidurile au fost înălțate peste tot în lume, ci puterea tehnologică este exercitată de liderii și guvernele puternice pentru a controla și manipula oamenii creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.

În ultimii ani am văzut cum numeroase companii au restricționat internetul pentru a înăbuși protestele și revoltele din mijlocul națiunilor proprii: în Iran, Belarus, China și Cuba. Aceste povești reprezintă un semn de întrebare imens despre cum companii tehnologice precum Meta, Twitter și multe altele ar trebui să-și desfășoare activitatea în zone în care există un dezacord profund asupra libertăților fundamentale existente în țările libere.

Însă chiar și în SUA există diferențe și dezacorduri semnificative asupra rolului statului și terței părți a companiilor tehnologice privitor la probleme ca moderarea conținutului, libertatea de expresie și guvernarea internetului. Aceste complexități și diferențe sunt prezente chiar dacă avem, într-o anumită măsură, o cultură comună și un acord asupra multor libertăți umane fundamentale, chiar dacă acest acord pare să se destrame pe zi ce trece.

O oportunitate pentru implicarea creștinilor

Klon Kitchen, expert în politici tehnologice, care aparține American Enterprise Institute, a scris un eseu strălucit despre realitățile pe care le întâmpinăm în această eră tehnologică pentru National Affairs. El susține că “toate statele trebuie să recunoască și să se adapteze faptului că nu mai dețin putere și influență exclusivă pe scena mondială.” Ascensiunea unei industrii tehnologice care operează transnațional, având o putere nemaivăzută asupra discursului public, prezintă o provocare unică pentru societatea noastră, dar și o oportunitate pentru creștini de a interacționa cu aceste companii cum am interacționat în cursul istoriei cu autoritățile, susținând demnitatea umană și libertatea religioasă în lume. Biserica creștină are o moștenire bogată de teologie publică și de navigare a relațiilor bisericii cu statul, care își au rădăcina în mare parte direct în chemarea scripturală de a onora conducătorii pe care Dumnezeu i-a așezat, în a face conducerea să fie responsabilă față de chemarea ei de a sprijini dreptatea și de a onora libertățile date de Dumnezeu tuturor, creați fiind după chipul Său (Romani 13:1-6).

În timp ce ascensiunea acestor entități transnaționale în era digitală pot prezenta provocări unice asupra unor chestiuni precum guvernarea internetului, prezintă de asemenea o oportunitate unică pentru creștini de a aborda industria tehnologică printr-o teologie publică robustă, construită pe o înțelegere neschimbată a demnității și libertății umane derivate din Scriptură. Este mult prea ușor, în societatea noastră tehnologică, să vedem celelalte ființe umane doar ca pe niște probleme ce trebuie soluționate sau ca pioni folositori în lupta pentru putere. Însă înțelegerea unui creștin asupra omenirii și naturii societății este înrădăcinată în demnitatea tuturor oamenilor care transcende loialitățile naționale și chiar ordinea tehnologică de care am vorbit mai devreme.

Pe măsură ce creștinii se implică în aceste probleme etice importante, trebuie să facem lucrul acesta dintr-o poziție a pluralismului principial, recunoscând demnitatea inerentă a tuturor oamenilor și având o viziune morală clară a binelui comun bazat pe Cuvântul lui Dumnezeu.

Înrădăcinați în aceste două adevăruri, putem oferi un exemplu pentru societatea noastră despre cum să avem aceste discuții dintr-o perspectivă convingătoare, însă plină de har. Într-o societate care prețuiește eficiența, viteza și uneori disprețul public față de “dușmanii” noștri politici și sociali, ar trebui să căutăm să prioritizăm demnitatea tuturor, inclusiv a celor care nu sunt de acord cu noi asupra acestor chestiuni importante. Putem face acest lucru recunoscând că lupta noastră nu este împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești (Efeseni 6:12). Asta înseamnă că ne putem implica de pe o poziție a speranței și harului, știind că trebuie să căutăm schimbările potrivite în modul potrivit (Romani 3:8).

O a doua cerință esențială este înțelegerea principiilor de bază ale dezbaterilor în curs, nedorind a ne implica în aceste dezbateri sau abordări complexe fără a avea o înțelegere completă a gravității situației. La fel cum căutăm să obținem informații și expertiză în alte domenii ale vieții pentru a ne implica sincer, trebuie să facem același lucru cu industria tehnologică și cu problemele complexe pe care le întâmpină în relațiile economice în întreaga lume. Acesta este unul dintre motivele pentru care eseul lui Klon Kitchen cuprinde două capitole care abordează problemele de politică tehnologică internă și internațională, precum și o serie de probleme importante în spațiul public digital.

Nu ajută mesajului Evangheliei, cu atât mai puțin societății noastre, să ne implicăm în anumite probleme fără a avea cunoștințe sau fără a conștientiza ce este în joc, chiar dacă societatea noastră pare să recompenseze postările despre subiecte fierbinți pe social media în locul acțiunilor reale care își propun schimbări durabile. Chiar având în vedere imensa complexitate a acestor dezbateri, un lucru este cert: demnitatea aproapelui nostru este în joc în întreaga lume, mai ales sub regimurile totalitare. Trebuie să păstrăm acest adevăr în centru în dezbaterea privind guvernarea digitală. Chiar dacă uneori aceste probleme par a fi doar despre tweet-uri, postări și chiar și despre moderarea conținutului, acestea sunt pur și simplu expresii ale modului în care ființele umane, create după chipul lui Dumnezeu, sunt capabile să comunice, să se exprime și să trăiască într-o societate digitală din ce în ce mai extinsă.

Jason Thacker, ERLC