Șase lecții pe care copiii mei trebuie să le învețe înainte să termine școala primară

Ca tată, există nenumărate lecții de viață pe care îmi doresc ca odraslele mele să le cunoască înainte să ajungă la adolescență, înainte ca cimentul să se fi întărit în totalitate. Enumăr șase adevăruri pe care le consider esențiale ca fiii și fiicele mele să le învețe înainte de a termina școala primară.

1. Viața nu este numai despre ei.

Începând de la o vârstă fragedă, i-am învățat pe copii despre “cele două lucruri de o importanță capitală”.

În primul rând, iubește-L pe Dumnezeu. În al doilea rând, iubește-i pe semenii tăi.

Acest adevăr simplu este fundamentul credinței noastre și trebuie ca copiii să îl deprindă de la o vârstă fragedă. Dacă nu învață această lecție esențială, anii adolescenței vor fi ani dificili. Asta nu înseamnă că dacă vor învăța acest adevăr copiii noștri vor fi perfecți – niciunul dintre noi nu suntem. Cu toate acestea, dacă înțeleg că scopul lor principal este să-L glorifice pe Dumnezeu prin iubirea față de El și față de semeni, vor avea mai puține șanse să adopte mentalitatea specifică adolescenților cum că lumea se învârte în jurul lor. Din păcate, aproape orice reclamă le va spune exact opusul.

Un alt aspect al acestui adevăr este acesta: a-L iubi pe Dumnezeu înseamnă că vei căuta să-i păzești poruncile. Isus spune: “Dacă mă iubiți, veți păzi poruncile Mele” (Ioan 14:15). Nu este destul să-L iubim pe Dumnezeu cu emoțiile noastre, trebuie să căutăm să-L iubim pe Dumnezeu și pe alții prin cuvintele și faptele noastre (Coloseni 3:17).

2. 
   
   Cel mai mult contează caracterul.

Această lecție va fi întotdeauna dificilă. Lumea de azi, inclusiv sistemele educaționale și lumea sportului, învață și răsplătește exact opusul. Să fim realiști: “eroii” și modelele de azi sunt de obicei atleți sau actori plătiți prea mult și care rareori evidențiază caracterul ca cel mai important lucru pe care-l are o persoană. Uitați-vă pe orice revistă sau pe orice rețea de socializare și veți observa rapid valorile lumii: egocentrism, aspect exterior, bani, materialism și satisfacerea tuturor plăcerilor.

Trebuie să ne hotărâm să-i învățăm pe fiii și fiicele noastre că Dumnezeu se uită mai întâi la interiorul a unui om și nu la aspectul exterior. Nu spun că lucruri precum competența și sănătatea nu sunt importante – sunt. Cu toate acestea, când vom sta în fața lui Dumnezeu în eternitate, Domnului nostru nu-i va păsa ce promovări am obținut sau câte antrenamente am făcut. El se va uita în primul rând la două lucruri – poziția noastră față de Isus Hristos ca Domn și Mântuitor al nostru și modul în care ne-am trăit credința în El. Ca și creștini, aceasta este ce înseamnă cu adevărat caracterul evlavios. 

Întotdeauna le-am spus copiilor mei că ceea ce ești va determina ceea ce faci în această viață. În Hristos, urmăriți să fiți un bărbat sau o femeie cu un caracter nobil și vă veți făuri o viață plină de fapte onorabile pentru Domnul nostru. Așa cum ne spune Proverbe 18:12, smerenia merge înaintea slavei.

3. Acceptați munca grea și provocările.

În epoca avansului exponențial al tehnologiilor, se pare că “munca grea” a căpătat o reputație proastă. Iubesc tehnologia la fel de mult ca oricine altcineva. Cu toate acestea, în calitate de tată, nu vreau ca copiii mei să crească fără să experimenteze o muncă solicitantă din punct de vedere fizic. După cum am învățat personal de-a lungul anilor, munca grea și sudoarea sunt profesori excepționali atunci când vine vorba de disciplină și de atingerea obiectivelor. Fie că este vorba de a face treburi casnice sau de provocări fizice, copiii noștri trebuie să dezvolte disciplina și tăria de caracter pentru a duce ceva până la capăt – mai ales atunci când cred că ar putea fi prea greu. De asemenea, nu uitați să sărbătoriți obiectivele atinse pe parcurs și, la fel de important, sărbătoriți eforturile chiar și atunci când un obiectiv nu este atins. Aș prefera ca fiul sau fiica mea să dea “110%” și să eșueze la ceva, decât să nu încerce niciodată.

Îmi place acest citat al lui Ted Roosevelt: 

“O viață ușoară și ușoară nu merită trăită, dacă afectează fibra creierului, a inimii și a mușchilor. Trebuie să îndrăznim să fim măreți; și trebuie să ne dăm seama că măreția este rodul muncii, al sacrificiului și al curajului înalt… Pentru noi este viața de acțiune, de împlinire cu trudă a datoriei; să trăim în jug, străduindu-ne din greu; să riscăm mai degrabă să ne epuizăm decât să ruginim.”

Mă rog ca copiii mei să nu se ferească niciodată de o sarcină dificilă, chiar și atunci când aceasta pare imposibilă prin propriile lor eforturi.

4. 
   
   Fiți grabnici la ascultare și inceți la vorbire.

Apostolul Iacov a subliniat acest aspect în biserica primară, iar noi avem nevoie să îl auzim la fel de mult și astăzi. Am fost binecuvântat cu cinci copii, dintre care doi sunt încă acasă și trei sunt tineri adulți. Dacă aș putea da timpul înapoi, aș întări și mai mult acest principiu extrem de practic care atinge toate relațiile din viață – caută mai întâi să asculți și apoi să vorbești. Nu am regretat niciodată când mi-am ascultat mai atent soția și copiii înainte de a le împărtăși răspunsul meu. Din păcate, trăim într-o perioadă în care oamenii vor doar să fie ascultați și rareori își fac timp să se asculte unii pe alții. 

Dacă copiii noștri înțeleg acest adevăr profund, ei vor cultiva discernământ într-o lume care adesea ascultă prea puțin și vorbește mult prea mult.


5. Greșelile și eșecurile sunt oportunități  de a crește.

Copiii mei știu că atunci când fac o greșeală trebuie: 1. Să o recunoască 2. Să învețe din ea 3. Să crească datorită ei.

Având în vedere că niciunul nu putem umbla pe ape, nu vom fi perfecți niciodată. Cu cât mai repede vor înțelege copiii acest lucru, cu atât mai bine. Cel mai important lucru este cum vom reacționa noi. Acest lucru este valabil pentru toată lumea. Dacă nu ne recunoaștem greșeala, avem tendința să-i învinuim pe ceilalți și să adoptăm o mentalitate de victimă. Copiii mei cunosc acest adevăr bine: facem tot ce ne stă în putință, iar Dumnezeu este stăpân pe rezultate. Dacă greșești, mărturisește-te și îndreaptă-te înaintea lui Dumnezeu și a celorlalți.Fiicele și fiii tăi cunosc acest adevăr?

6. Iertat și gata să ierți.

O foarte mare parte din umblarea noastră de credință se reduce la acest lucru: pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi (Romani 5:8). Același har și aceeași îndurare pe care Dumnezeu ne-a arătat-o nouă trebuie să-l acordăm altora. Știind că vom fi întotdeauna într-o anumită stare de păcătoșenie, acest lucru este indispensabil în fiecare cămin. Este un proces zilnic de îndreptare a lucrurilor cu Dumnezeu și cu ceilalți. Să nu vă fie niciodată teamă să va cereți iertare copiilor voștri atunci când nu procedați bine. Ca părinți, trebuie să dăm un exemplu și să ne rugăm ca ei să ne urmeze. 

Împletită cu toate aceste lecții de adevăr, este oportunitatea mereu prezentă de a împărtăși și de a construi Evanghelia în viețile copiilor noștri. Îmi place porunca foarte practică care se găsește în Deuteronom 6 – de a pune adevărul lui Dumnezeu în inimile și mințile copiilor noștri în timpul activităților zilnice ale vieții – principiul “pe parcurs”. Copiii noștri sunt programați de Domnul nostru să urmeze exemplul părinților lor. Drumul pe care acțiunile noastre îl făuresc astăzi va deveni probabil calea pe care copiii noștri o vor urma mâine. Nu subestimați niciodată puterea exemplului vostru – face parte din planul lui Dumnezeu.

Un articol de Joe Waresak