„Nu te duce la culcare supărat.”

Multe cupluri la început de drum îl aud în cadrul consilierii premaritale și dau din cap în semn de acord. Cei care sunt căsătoriți de ceva vreme pot râde de naivitatea lor. Vom vedea dacă mai zâmbesc și mai dau din cap în semn de aprobare peste câteva luni.

Odată ce ești căsătorit, sfatul devine rapid mai complicat, mai incomod și mai costisitor. Soția mea și cu mine știm asta pe propria piele, după ce am luptat din greu timp de șapte ani pentru a ne stăpâni furia înainte ca epuizarea să ne stăpânească. Obținerea unei păci superficiale, care nu ne costă niciun efort, poate fi un proces destul de ușor, dar reconcilierea adevărată necesită de obicei timp și energie semnificative și, ei bine, muncă.

Sfatul este însă cu adevărat un sfat bun, pentru că este sfatul lui Dumnezeu: „Nu lăsați să apună soarele peste mânia voastră” (Efeseni 4:26). Porunca se referă la toate relațiile, dar căsnicia poate fi cel mai greu loc în care să o aplicăm. Pentru mulți dintre noi, căsnicia are cel mai mare potențial de a ne înfuria cel mai mult (sau cel puțin de a ne înfuria cel mai des).

Sfat pentru cuplurile care se luptă cu furia

Această tendință accentuată spre furie nu este un defect al căsniciei. Este de fapt o consecință a ceea ce face căsnicia frumoasă. Căsătoria are de-a face mai des și la o intensitate mai mare cu furia, deoarece căsătoria implică o intimitate mult mai mare. Păcatul doare mai tare atunci când ne-am deschis și ne-am încredințat cu totul cuiva. Proximitatea și vulnerabilitatea pot face ca și păcatele mici să pară acte de război.

Așadar, cum pot cuplurile să lupte pentru a-și lăsa furia la o parte? În timp ce mulți (pe bună dreptate) apelează la Efeseni 5 pentru o viziune asupra căsătoriei, versetele imediat anterioare acestui capitol dețin, de asemenea, arme valoroase în lupta pentru a ne iubi mai bine unul pe celălalt.

1. Mânia este o emoție bună pe care adesea o exprimăm în mod păcătos

Fii mânios (Efeseni 4:26).

Nu veți auzi adesea aceste două cuvinte împreună în consilierea premaritală (sau în orice consiliere, de altfel). Înainte de a încerca să ne punem mânia deoparte în timpul nopții, trebuie să ne amintim că mânia poate fi un răspuns sănătos și evlavios la rău.

„Multe căsnicii suferă pentru că presupunem că mânia este întotdeauna rea – sau că mânia noastră este întotdeauna justificată.”

Mulți dintre noi am dezvoltat o hartă a vieții noastre emoționale în care furia este întotdeauna în afara limitelor. 

Tindem să presupunem că furia – în special orice furie îndreptată împotriva noastră – este nejustificată și greșită. Aceasta a fost tendința mea când m-am căsătorit. Cu toate acestea, cuvântul lui Dumnezeu pentru noi nu este: „Nu te mânia niciodată,” ci: „Mânie-te și nu păcătui.” A fost loc în căsnicia voastră pentru o mânie dreaptă în urma unei jigniri? A spus vreunul dintre voi vreodată: „Am greșit. Am păcătuit împotriva ta. Și este corect să te superi pentru asta?”

Multe căsnicii suferă pentru că presupunem că furia este întotdeauna rea – sau că furia noastră este întotdeauna justificată. Adesea, aplicăm prima parte când vine vorba de mânia soțului/soției noastre, iar a doua atunci când vine vorba de a noastră. Restul capitolului 4, însă, pune control asupra mâniei care apare inevitabil în căsnicie.

2. Străduiește-te să îndepărtezi orice mânie

Să fie îndepărtate de la voi toată amărăciunea, mânia, furia, clevetirea și calomnia, împreună cu orice răutate (Efeseni 4:31).

Stați, nu este aceasta o contradicție flagrantă? Nu tocmai a spus Pavel: „Mâniați-vă și nu păcătuiți?” Există o tensiune aici, dar nu o contradicție. O mare parte din maturitate și înțelepciune în căsnicie (și în viața creștină în general) se găsesc în abilitatea de a ști când să aplici porunci aparent opuse – când să corectezi jignirile și când să le treci cu vederea; când să vorbești și când să taci; când să te superi pentru păcat și când să lași mânia deoparte.

„Fiți supărați pe păcatul din căsnicia voastră și nu vă culcați supărați.”

Mesajul ar trebui să fie clar: mânia are un loc în inimile sănătoase, dar este un loc limitat și temporar. Este corect să te înfurii din cauza răului, dar numai în cadrul unei vieți care lasă deoparte în mod activ și persistent mânia – și nu doar cea mai mare parte a mâniei, ci toată mânia („Să fie îndepărtate de la voi toată amărăciunea, mânia și furia…”). Dumnezeu dă chiar și mâniei noastre neprihănite o dată de expirare – iar acea dată de expirare este astăzi.

3. Ziua de 24 de ore este un semn de milă pentru căsnicii

„Mâniați-vă și nu păcătuiți; nu lăsați soarele să apună peste mânia voastră” (Efeseni 4:26).

V-ați întrebat vreodată de ce a făcut Dumnezeu ca fiecare zi să aibă 24 de ore? Cu siguranță sunt sute de motive întemeiate, dar El însuși ne spune aici cel puțin unul dintre ele: pentru că ne verifică mânia și o împiedică să izbucnească. În acest fel, ziua de 24 de ore este un semn de milă pentru căsnicii. Pe măsură ce soarele traversează cerul în fiecare zi și începe să se îngroape la orizont, el ne poartă în mod constant spre reconciliere. Trasează o linie în nisip care ne forțează să alegem între a ne supune lui Dumnezeu și a căuta reconcilierea sau a refuza sfaturile Sale și a ne justifica victimizarea.

Multe căsnicii suferă pentru că lăsăm jignirile să se transforme în amărăciune care erodează încet încrederea și intimitatea de-a lungul zilelor, sau săptămânilor, sau chiar lunilor. Încrederea este moneda de schimb a intimității. Soții pot risipi această încredere în feluri evidente, pe care cu toții le-am putea identifica. Cu toate acestea, încrederea este risipită și în feluri mai subtile și, probabil, cel mai comun mod este prin purtarea și alimentarea ofenselor. Răul sau furia inițială poate că au fost complet justificate, dar mandatul a expirat de mult și, totuși, amărăciunea rămâne în liniște,  rănește și separă. Așa că Dumnezeu rotește Soarele în jurul Pământului, în fiecare zi, pentru a ne oferi o ocazie extraordinară de a pune deoparte toată mânia noastră.

Permiteți-mi să adaug aici o precizare importantă: reconcilierea deplină poate fi nerealistă în unele zile. Eliberarea furiei noastre nu înseamnă că totul este bine în relație. Acesta este motivul pentru care în casa noastră vorbim despre urmărirea unei reconcilieri semnificative înainte de culcare. Timpul și somnul pot fi, de fapt, mari aliați în acest proces. Dorința de a realiza o reconciliere absolută într-un timp scurt, de multe ori, nu va face decât să prelungească durerea (din nou, am învățat asta pe propria piele). Asta nu înseamnă, totuși, că ar trebui să ne permitem să nutrim furie sau să ne mulțumim cu o iertare și o reconciliere mai puțin reale. Înseamnă doar că va trebui să avem răbdare uneori pentru ca armonia și caldura  să revină pe deplin. Lecția importantă aici este că ambii soți trebuie să fie dispuși să lase deoparte în mod regulat, chiar zilnic, toată mânia.

4. Conflictele nerezolvate deschid o ușă pentru diavol

„Mâniați-vă și nu păcătuiți; nu lăsați să apună soarele peste mânia voastră și nu dați nicio ocazie diavolului” (Efeseni 4:26-27).

Poate că am fi mai rapizi în a rezolva conflictele din căsniciile noastre dacă am vedea ce poate face Satana cu un conflict nerezolvat. Nu este vorba pur și simplu de faptul că el poate împunge și agita conflictul nerezolvat și îl poate înrăutăți în timp; este vorba de faptul că acest conflict nerezolvat îi dă acces în orice altă zonă a căsniciei noastre. O rană deschisă într-o zonă ajunge în cele din urmă să sângereze în toate celelalte zone. Dormitul împreună devine mai greu. Rugăciunea împreună devine mai dificilă. Să fim părinți împreună devine mai greu. Să slujim împreună devine mai greu. 

Multe căsnicii suferă pentru că ignoră războiul spiritual împotriva căsătoriei. „Nu ne luptăm împotriva cărnii și sângelui” – inclusiv împotriva cărnii și sângelui care se află lângă noi în pat – „ci împotriva stăpânitorilor, împotriva autorităților, împotriva puterilor care stăpânesc întunericul de acum, împotriva forțelor răului din locurile cerești” (Efeseni 6:12). Fiecare bătălie conjugală este, în primul rând, o bătălie spirituală și, inevitabil, vom pierde această bătălie dacă vom crede că ne luptăm doar între noi.

5. Tratează păcatul soțului tău așa cum Cristos l-a tratat pe al tău

„Fiți buni unii cu alții, cu inimile blânde, iertându-vă unii pe alții, așa cum v-a iertat Dumnezeu în Hristos” (Efeseni 4:32).

Câte crize conjugale și divorțuri ar fi putut fi evitate dacă aceste cuvinte ar fi prins cu adevărat contur?

Observați, Pavel nu spune doar: „Fiți buni și iertați-vă unii pe alții,” ci „Iertați așa cum v-a iertat Dumnezeu în Cristos.” Dumnezeu nu a trecut pur și simplu cu vederea păcatul nostru și a mers mai departe cu rea-voință; nu, Fiul Său a purtat durerile noastre, a purtat întristările noastre, a primit spinii noștri, a fost zdrobit pentru nelegiuirile noastre, a fost rănit pentru a vindeca rănile noastre, a fost blestemat, toate pentru ca noi să putem fi iertați. Așa că, iertați după cum ați fost iertați. Nimic din ceea ce tu sau eu suferim în căsnicie nu ne va cere sau nu ne va solicita mai mult decât ceea ce a îndurat Cristos pentru noi pe cruce.

Multe cupluri care au pus în practică acest verset au făcut o descoperire surprinzătoare: conflictul este, de fapt, o oportunitate neobișnuită pentru intimitate. De ce? Pentru că atunci când tratăm păcatul celuilalt așa cum Cristos l-a tratat pe al nostru, amândoi ajungem să-L vedem și să-L experimentăm mai mult. Desigur, Îl vedem și Îl experimentăm în zilele în care ne înțelegem, dar cu cât mai prezent și mai real se simte atunci când oferim și primim iertare semnificativă, când răspundem durității cu bunătate, când rămânem și iubim atunci când am putea pleca în mod rezonabil?

Momentele din căsnicie care ne înfurie cel mai mult pot deveni cele mai clare imagini ale lui Cristos și ale Bisericii Sale. Ce altceva ar putea face un soț atât de bun, chiar și acum? Ce altceva ar putea constrânge o soție să-l ierte – din nou? De unde altundeva ar putea veni o dragoste atât de altruistă, atât de răbdătoare, atât de rezistentă?

Așadar, soț și soție, mâniați-vă din cauza păcatului din căsnicia voastră și nu mergeți la culcare furioși.