Ne putem face un ”plan de viață?”

Colegii mei de la facultatea de management chiar aveau o temă, un eseu cu acest subiect: ”planul de viață”.

Ne putem face un plan de viață dacă nu ne cunoaștem viitorul?

Viața este adesea învelită în metafora drumului, a călătoriei. Sigur, nu știm ce ne așteaptă în față, pe drum, pot surveni tot felul de evenimente neașteptate, dar în planificarea oricărei călătorii ne gîndim la o țintă și la o rută, ne alegem drumul și direcția.

În 1984 visam să devin pilot de aviație militară. În 1994 intram la catedră ca preparator universitar pe limbi clasice. Ce distanță! Ce pași mari în lateral! Dumnezeu m-a călăuzit pe un alt drum. Îi spuneam mamei prin 1986: ”Două profesii nu le voi practica niciodată: pastor și profesor!”. Dumnezeu, cu al Său simț al umorului, m-a făcut să practic ambele meserii, fiind un timid iremediabil, deși nu pare, vorbind în public, deși aceasta îmi este cea mai mare spaimă. Am mai puține emoții cînd mă urc la manșă în avion sau cînd trag de suspantele parapantei decît în fața unui act de vorbire în public.

Nu regret nicio clipă drumul ales și direcția. Toate erorile îmi aparțin mie, greșelile de ocolire și împiedicările pe drum mi se datorează. Dumnezeu a fost credincios și în călăuzire și în asigurarea resurselor pentru această complexă călătorie, spun eu acum,  avînd retrospectiva.

Așadar ce am putea face în această situație cînd nu ne știm viitorul, dar vrem să arate cît mai aproape de ce ne-ar fi cel mai bine, de rolul nostru cel mai potrivit în lume… nu de ce ne-am dori noi cel mai mult.

Ca să mergem în direcția potrivită cred că trebuie să ne răspundem la două întrebări fundamentale, una legată de ontologie și identitate, cealaltă legată de funcțional și relațional: 1. Cine sînt eu de fapt? Și Ce daruri și talente naturale mi-a dat Dumnezeu?

Complicată întrebare pentru orice tînăr și totuși …

Pentru mine au fost foarte importante o serie primară de presupoziții:

1. Dumnezeu există

2. Dumnezeu m-a creat

3. Dumnezeu m-a creat pentru un anumit scop

4. Dumnezeu vrea să îmi împlinesc acel scop spre Slava Sa

5. Dumnezeu vrea să îmi comunice aceste lucruri.

Ar fi oare ceva care ar putea împiedica relația cu El și comunicarea Sa către mine? Isaia 59.2 spune: ”Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă, ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărțire între voi și Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Fața Lui și-L împiedică să v-asculte!”

Acest lucru înseamnă că prima dată trebuie rezolvată problema păcatului din viața mea. Psalmul 32 ne arată ce anume trebuie să facem cu păcatul. În mod natural noi, precum protopărinții noștri, Adam și Eva, dorim să ne ascundem păcatele, dar păcatul distruge psihic și biologic, după cum vedem în același text. Mîna lui Dumnezeu apasă, strivește, usucă. Dacă facem ce este necesar cu păcatul, adică să îl mărturisim, aceeași Mînă se transformă în Mîna care salvează, ocrotește, ridică, protejează, pansează, vindecă. Imediat după aceasta, în Psalmul 32:8, are loc ceva și mai fascinant, Dumnezeu Însuși începe să îi vorbească lui David: „Eu, zice Domnul, te voi învăța și-ți voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui și voi avea privirea îndreptata asupra ta.”

După ce David a păcătuit, Dumnezeu Se oferă să îl învețe să nu mai calce pe unde a călcat, acest proces este unul teoretic, epistemic, apoi se oferă să îi arate practic, ca într-un proces de ucenicie peripatetică acele căi drepte, pomenite și în Psalmul 23, apoi trece lîngă el, parcă îl ia de umăr precum un prieten și îl sfătuiește, pentru ca apoi, pentru toată viața să îi vegheze pașii, ”voi avea privirea îndreptată asupra ta… ”.

Există oare Sfătuitor mai bun pentru viață decît Cel care ți-a dat viața? Există oare Învățător mai priceput în alegeri decît Acela care ți-a împletit și rotit ADN-ul și îți știe predispozițiile psihice și biologice? Există oare un Mentor mai bun decît Cel care îți știe chiar și ziua înmormîntării? Există Călăuză mai bună decît cel care ne cunoaște clipa în care ne cade orice fir de păr din cap? Există oare mai bun Prieten decît cel care ne cunoaște în fiecare detaliu viitorul?

”Trupul meu nu era ascuns de Tine când am fost făcut într-un loc tainic, țesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, și cât de mare este numărul lor!” (Psalmul 139:15-17).