Read it Later
You did not follow anybody yet.

“Nu vă culcați certați”. De câte ori nu ai auzit vreo versiune a acestui proverb marital? Multe cupluri îndrăgostite îl aud în timpul consilierii premaritale și dau din cap aprobator. Cei care sunt căsătoriți de ceva vreme chicotesc la auzul acestor naivități. Vom vedea dacă mai zambesc și aprobă în câteva luni.

Odată ce te-ai căsătorit, acest sfat devine brusc mai complicat, mai incomod și mai costisitor. Uneori, a soluționa mânia înainte de culcare seamănă cu construcția unei case până la apusul soarelui. Eu și soția mea știm acest lucru deoarece ne-am luptat șapte ani să ne stăpânim mânia înainte ca extenuarea să ne stăpânească pe noi. Dobândirea unei împăcări ieftine și superficiale poate fi ușoară, însă o reconciliere adevărata are nevoie de timp, energie și muncă.

Sfatul acesta este un sfat bun, deoarece este sfatul lui Dumnezeu: “Să n-apună soarele peste mânia voastră” (Efeseni 4:26). Această poruncă acoperă toate relațiile existente, însă în căsnicie poate fi cel mai greu de aplicat. Pentru mulți dintre noi, căsnicia are cel mai mare potențial de a ne înfuria peste măsură (sau cel puțin de a ne înfuria cel mai des).

Această tendință crescută de a ne mânia nu este un defect al căsniciei. Este o consecință a ceea ce face ca mariajul să fie cea mai frumoasă relație interumană. Mariajul are o capacitate mai mare și mai întemeiată de a ne produce mânie deoarece are o capacitate crescută și întemeiată pentru intimitate. Păcatul rănește mai mult atunci când ne-am deschis și ne-am încredințat în totalitate cuiva. Apropierea și vulnerabilitatea poate face chiar și păcatele mici să pară motive de război.

Atunci, cum pot cuplurile să lase mânia deoparte? În timp ce mulți caută – pe bună dreptate – în Efeseni 5 o viziune pentru căsnicie, versetele precedente acestui capitol ne prezintă o armă valoroasă în strădania de a ne iubi cum trebuie unul pe altul.

1. Mânia este o emoție bună pe care o exprimă adeseori într-un mod păcătos.

“Mâniați-vă” (Efeseni 4:26).

Nu auzi aceste cuvinte în timpul consilierii premaritale (sau orice alt fel de consiliere). Înainte să lăsăm deoparte mânia, trebuie să ne amintim că mânia poate fi un răspuns sănătos și duhovnicesc la rău.

Mulți dintre noi ne-am dezvoltat o viață emoțională în care mânia este întotdeauna în afara limitelor. Tindem să credem că mânia – mai ales mânia direcționată asupra persoanei noastre – este neîntemeiată și greșită. Aceasta a fost tendința mea de proaspăt căsătorit. Însă Cuvântul lui Dumnezeu nu ne spune: “Nu vă mâniați niciodată”, ci “Mâniați-vă, și nu păcătuiți”. Căsnicia ta a lăsat loc pentru o mânie duhovnicească datorită vreunei greșeli? Spune vreunul dintre voi: “Am greșit. Am păcătuit împotriva ta. Și ai fost îndreptățit să te mânii din cauza aceasta.”?

Multe căsnicii au de suferit deoarece presupunem că mânia este întotdeauna rea sau că mânia noastră este întotdeauna justificată. Adesea, credem că mânia soțului sau soției este rea, iar a noastra este întemeiată. Restul capitolului 4 ghidează mânia care va izbucni inevitabil în căsnicie.

2. Străduiți-vă să lepădați orice fel de mânie.

“Orice amărăciune, orice iuțeală, orice mânie, orice strigare, orice clevetire și orice fel de răutate să piara din mijlocul vostru.” (Efeseni 4:32).

Nu este o contradicție evidentă? Nu ne-a spus Pavel să ne mâniem fără să păcătuim? Există o tensiune, însă nu o contradicție. Mare parte din maturitatea și înțelepciunea dintr-o căsnicie (și din viața creștină, în general) se găsește în abilitatea de a știi când să aplici aceste porunci aparent contradictorii, când să îndrepți greșeli și când să le treci cu vederea, când să vorbești și când să taci, când să te mânii datorită păcatului si când să lepezi mânia.

Acest mesaj trebuie clarificat: mânia are loc în inimile sănătoase, însă acesta e unul limitat și temporar. Este drept să te manii datorită răului, însă trebuie să faci lucrul acesta într-o viață care în permanență lasă mânia deoparte; nu doar mânia, ci orice mânie (amărăciune, iuțeală, mânie, strigare). Dumnezeu pune un termen de valabilitate mâniei noastre îndreptățite: data expirării e azi.

3. O zi de 24 de ore este un har pentru căsnicii.

“‘Mâniați-vă și nu păcătuiți. Să n-apună soarele peste mânia voastră.” (Efeseni 4:26)

V-ați întrebat vreodată de ce Dumnezeu a făcut ziua de 24 de ore? Cu siguranță există sute de motive, însă El însuși ne vorbește despre unul în acest pasaj: deoarece ne ține mânia sub control și o împiedica să se transforme într-un foc mistuitor. Astfel, ziua de 24 de ore este un mare har pentru căsnicii. În timp ce soarele străbate bolta cerului în fiecare zi și dispare încet la orizont, ne poartă cu statornicie către recinciliere. Trage o linie în nisip care ne obligă să alegem între a ne supune lui Dumnezeu și a căuta împăcarea sau să refuzăm sfatul Său și să ne alimentăm rana.

Multe căsnicii suferă deoarece lăsăm ofensele să se solidifice într-o amărăciune care erodează încet încrederea și intimitatea de-a lungul zilelor, săptămânilor sau chiar lunilor. Încrederea este moneda de schimb a intimității. Soții pot risipi această încredere în multe feluri evidente și șocante. Însă încrederea poate fi risipită și subtil, iar poate cea mai întâlnită formă este prin inventarierea și alimentarea greșelilor. Rana sau mânia inițială s-ar putea să fi fost complet îndreptățită, însă termenul de valabilitate a expirat de mult, și totuși, amărăciunea rămâne și rănește și separă. Astfel, Dumnezeu îi spune soarelui să răsară și să apună în fiecare zi pentru a ne da oportunitatea neprețuită de a lăsa deoparte orice mânie.

Lăsați-mă să adaug un amendament important: împăcarea totală poate fi nerealistă, uneori. Dacă lepădăm mânia nu înseamnă că toate merg bine în relația noastră. De aceea, în familia noastră căutăm o reconciliere semnificativă înainte de culcare: puțin timp și somn pot fi aliați extraordinari ai acestui proces. Dacă insistăm pe o reconciliere totală într-un timp scurt, adesea prelungim durerea și neînțelegerea (din nou, am învățat acest lucru pe pielea mea). Aceasta nu înseamnă că vom alimenta mânia sau că ne vom mulțumi cu ceva mai puțin decât iertarea și împăcarea adevărată. Înseamnă că trebuie în răstimpuri să avem răbdare pentru ca armonia și căldura să revină în totalitate. Lecția importantă este că ambii soți trebuie regulat, chiar zilnic, să lase orice mânie deoparte.

4. Conflictele nerezolvate dau prilej diavolului.

“‘Mâniați-vă și nu păcătuiți.’ Să nu apună soarele peste mânia voastră și să nu dați prilej diavolului.” (Efeseni 4:26-27)

Probabil că am fi mai grabnici în a rezolva conflictele din căsniciile noastre dac-am putea vedea ce poate face Satan cu un conflict nerezolvat. Nu doar că poate fi întețit și înrăutățit odată cu trecerea timpului, ci îi dă acces asupra celorlalte domenii din căsnicia noastră. O rană deschisă într-un domeniu va sângera și în celelalte. Relațiile sexuale sunt îngreunate. Rugăciunea, creșterea copiilor, slujirea, programul comun, chiar și coabitarea sunt îngreunate.

Multe căsnicii au de suferit deoarece ignoră războiul spiritual împotriva căsniciei. “Căci noi nu avem de luptat împotriva cărnii și sângelui” – inclusiv a celui care doarme lângă noi – “ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești” (Efeseni 6:12). Fiecare conflict marital este în primul rând o luptă spirituală pe care o vom pierde dacă credem că ne luptăm doar unul cu altul.

5. Tratează păcatul celuilalt la fel cum Cristos l-a tratat pe al tău.

“Fiți buni unii cu alții, miloși și iertați-vă unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Cristos.” (Efeseni 4:32)

Câte crize maritale și divorțuri ar fi putut fi evitate dacă aceste cuvinte ar fi fost luate în seamă? Observați că Pavel nu spune doar să ne iertăm unii pe alții, ci să iertăm cum ne-a iertat Dumnezeu în Cristos. Dumnezeu nu a trecut cu vederea păcatul nostru, ci Fiul Său ne-a purtat suferințele, a luat durerile noastre asupra Lui, a fost străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre, a fost rănit ca să fim tămăduiți, a fost blestemat ca să putem fi iertați. Iartă cum ai fost iertat și tu. Nimic din ceea ce tu și eu suferim într-o căsnicie nu va cere mai mult din partea noastră decât a purtat Cristos de dragul nostru pe cruce.

Multe cupluri care au aplicat acest verset au făcut o descoperire uimitoare: conflictul este o oportunitate neobișnuită pentru intimitate. De ce? Pentru că atunci când tratăm păcatele celuilalt la fel cum Cristos le-a tratat pe ale noastre, vedem și înțelegem mai mult din El. Bineînțeles, Îl vom vedea și experimenta și în zilele în care ne înțelegem bine, însă cu atât mai mult atunci când dăm și primim iertare, când tratăm asprimea cu bunătate, când rămânem și iubim când am putea pleca.

Momentele din căsnicia noastră care ne fac să ne mâniem cel mai mult pot deveni cea mai fidelă imagine a lui Cristos și a bisericii Sale. Ce altceva l-ar putea face pe un soț atât de blând? Ce altceva ar putea face o soție să ierte – din nou? De unde altundeva ar veni o dragoste atât de altruistă, de răbdătoare și rezistentă?

Soților, mâniați-vă pe păcatul din căsnicia voastră și nu lăsați soarele să apună peste mânia voastră.

Marshall Segal, DesiringGod

Sursa foto: Photo by Igor Érico on Unsplash 

Read it Later

Donează online și susține Edictum Dei.

Donează

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment

Go to Top
Add Comment
Loading...

Post comment

Cancel
Viewing Highlight
Loading...
Highlight
Close